Datele ar putea fi asemănătoare pentru România, spune pentru Europa Liberă profesorul de ştiinţe cognitive clinice Daniel David. În plus, ele s-ar suprapune peste lipsa unei culturi a tratării afecțiunilor psihologice.
Urmările COVID-19
Patru specialiști ai Departamentului de Psihiatrie al Universității Oxford și reprezentantul unei companii americane din domeniul integrării optime a datelor în studiile clinice au analizat urmările neurologice și psihiatrice la șase luni de la diagnosticarea cu COVID-19.
Cercetătorii au comparat pacienți COVID cu persoane care au avut gripă sau alte infecții respiratorii în perioada de referință.
Potrivit rezultatelor studiului, sechelele neurologice sau cu caracter psihiatric, la 6 luni de la diagnosticare, au fost observate în cazul a 33,62% dintre participanții care fuseseră infectați cu coronavirus. Cele mai dese urmări au fost anxietatea, (17% dintre persoanele cu diagnostic COVID) și tulburările de dispoziție (14%). Pentru 13% din persoanele afectate a fost vorba despre primul diagnostic neurologic sau psihiatric.
Autorii cercetării spun că riscul apariției afecțiunilor mintale este mai mare la pacienţii spitalizaţi cu forme severe de COVID-19, de exemplu în rândul pacienților care fuseseră internați la terapie intensivă.
Formele grave de COVID aduc și risc mai mare de apariție a unor complicații neurologice, arată studiul, în timp ce afecțiunile de sănătate mintală sunt înregistrare cu aceeași intensitate indiferent de gravitatea infectării cu coronavirus.
Riscul unor diagnostice neurologice sau psihiatrice a fost, în ansamblu, cu 44% mai mare după COVID-19 decât după gripă şi cu 16% mai mare după COVID-19 decât după o infecţie obișnuită a căilor respiratorii.
România vs afecțiuni psihologice
Nu sunt motive pentru ca rezultatele unui astfel de studiu să nu fie valabile și pentru România, spune pentru Europa Liberă, profesorul de ştiinţe cognitive clinice Daniel David, rector al Universității Babeș Bolyai (UBB).
Dacă rezultatele pot fi transferate și la pacienții COVID români, „procentele din studiu sunt mari și cu atât mai mult trebuie să fim noi, românii, îngrijorați, pentru că nu avem cultura actului psihologic. Altfel spus, românii nu apelează la psiholog ușor pentru problemele psihologice pe care le au și, mai mult, și cei care apelează, rare ori reușesc să acceseze servicii validate științific. O confirmare a procentelor din studiu și pentru pacienții COVID din Românie poate reprezenta, așadar o problemă majoră.”
La aceasta se adaugă, spune Daniel David, faptul că și cei care nu au fost infectați cu COVID-19 au avut de suferit în perioada pandemiei, au avut trăiri care se pot transforma în tulburări psihologice cu impact asupra calității vieții și asupra economiei.
Statul nu are pregătite serviciile de asistență psihologică pentru nevoia extrem de mare pe care o vedem conturându-se.
„Spuneam din 2020 că dacă pandemia va începe să aibă o durată mai lungă, atunci ceea ce numim stres se poate transforma în probleme subclinice sau chiar clinice. Lucrul acesta, iată, se întâmplă, și serviciile de psihologie nu sunt pregătite pentru a face față acestei creșteri a problemelor. Aceasta mă îngrijorează: că statul nu are pregătite serviciile de asistență psihologică pentru nevoia extrem de mare pe care o vedem conturându-se", spune profesorul Daniel David.
„Nu așteptați ca problemele să treacă de la sine"
Profesorul Daniel David spune că, anul trecut, autoritățile au ignorat componenta psihologică în starea de urgență și în starea de alertă. O schimbare de paradigmă remarcată în prezent include lansarea în această săptămână a numărului de telefon 021.9081, la care populația poate primi un serviciu de prim ajutor psihologic, cu o durata scurtă, cu sprijinul specialiștilor UBB din Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România (APCCR).
„Componenta psihologică este importantă pe două fronturi", spune Daniel David
- Îi ajută pe oameni să își creeze calitatea vieții, aceasta cu implicații directe și asupra mediului socio-economic. „Dacă crește prevalența depresiei, costurile economice sunt foarte ridicate";
- O bună pregătire psihologică a oamenilor favorizează asimilarea în comportamentul individual a sfaturilor medicale. „Degeaba dai tot felul de sfaturi medicale bune dacă oamenii nu le acceptă și nu le implementează în viața de zi cu zi";
„Nu așteptați ca problemele psihologice să treacă de la sine! Când aveți probleme psihologice, adresați-vă unui specialist în psihologie. Și dacă nu aveți resurse sau dacă nu aveți acces la astfel de servicii într-o manieră tradițională, încercați măcar un serviciu telefonic sau online”, spune Daniel David.
