Ministrul de externe al Danemarcei, Lars Løkke Rasmussen, a încercat să fie cât mai diplomat posibil după întâlnirea de o jumătate de oră avută miercuri la Casa Albă cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și șeful departamentului de stat Marco Rubio cu privire la intenția administrației Trump de a o achiziționa Groenlanda.
Într-o conferință de presă comună cu omologul groenlandez, el s-a subtil la comentariile lui Trump de pe rețelele de socializare, spunând că „nu este ușor să gândești inovator la soluții atunci când te trezești în fiecare dimineață cu diferite amenințări”.
„Este în interesul tuturor ca, chiar dacă nu suntem de acord, să încercăm să explorăm dacă este fezabil să luăm în considerare unele dintre preocupări, respectând în același timp integritatea teritoriului Regatului Danez și autodeterminarea poporului groenlandez”, a adăugat el.
În ciuda unui limbaj ales cu prudență, Rasmussen, fost premier danez, care s-a întâlnit cu Donald Trump în primul mandat al acestuia la Casa Albă, nu a lăsat nicio îndoială că nu a existat niciun progres substanțial în schimbarea hotărârii președintelui american Donald Trump de a controla Groenlanda.
Rasmussen a recunoscut că delegația comună daneză și groenlandeză nu a putut „schimba poziția SUA” la întâlnirea de miercuri, după care cei doi au ieșit glonț din clădire pentru a-și aprinde o țigară, și că a existat un „dezacord fundamental” cu privire la „dorința lui Trump de a cuceri” Groenlanda.
„Nu am reușit să schimbăm poziția americană. Este clar că președintele are această dorință de a cuceri Groenlanda. Și am spus foarte, foarte clar că acest lucru nu este în interesul regatului.”
Rasmussen a îndemnat Washingtonul să se angajeze într-o cooperare „respectuoasă” în privința insulei arctice controlate de Copenhaga.
Întrebat care ar putea fi compromisul privind Groenlanda, Rasmussen a spus că aceasta nu este o discuție care să se poarte prin intermediul presei și că este exact motivul pentru care Danemarca a solicitat întâlnirea pentru a evita o încăierare în presă, pentru a căuta o soluție constructivă în care „există loc pentru nuanțe”.
De asemenea, el a punctat că nu există amenințări imediate din partea Chinei și Rusiei pe care Danemarca, Groenlanda și aliații să nu le poată gestiona singure și că întâlnirea de la Casa Albă a fost și o șansă de a corecta unele dintre afirmații și că a putut spune că „nu am avut o navă de război chineză în Groenlanda de aproximativ un deceniu”.
El a repetat că a fost o întâlnire constructivă, dar a recunoscut că „nu am reușit să schimbăm poziția SUA” până acum. „Este clar că președintele are dorința de a cuceri Groenlanda, iar noi am spus foarte, foarte clar că acest lucru nu este în interesul Regatului [Danemarcei]”.
De asemenea, șeful diplomației daneze a spus că nu există niciun sprijin pentru vreo intervenție a SUA în rândul populației groenlandeze.
El a spus că este neobișnuit pentru el să se confrunte cu presiunea SUA, spunând că președintele american a formulat lucrurile „destul de diferit față de cum aș fi făcut eu însumi”, dar că, în general, este de acord cu preocupările sale legate de securitate.
Există „cu siguranță o nouă situație de securitate în Arctica”, a spus Rasmussen. El a amintit însă că a fost decizia SUA de a reduce masiv numărul personalului american cu baza în Groenlanda de la 10.000 la 200 de-a lungul anilor.
„Acum situația este complet diferită și, bineînțeles, trebuie să răspundem la acest lucru. Marea diferență este dacă acest lucru trebuie să ducă la o situație în care SUA achiziționează Groenlanda, iar acest lucru nu este absolut necesar ”, a spus șeful diplomației daneze.
El a amintit în repetate rânduri alianța de lungă durată a Danemarcei cu SUA și disponibilitatea acesteia de a colabora constructiv cu administrația americană pentru a rezolva preocupările legitime legate de Arctica.
„Știu foarte bine că viitorul nu are legătură cu trecutul, dar cred că este important să avem trecutul în minte”, a spus șeful diplomației daneze. „Suntem nerăbdători să ne îndeplinim promisiunile. Chiar dacă punctul nostru de vedere asupra situației actuale din Groenlanda diferă de declarațiile publice din SUA, dorim să colaborăm îndeaproape cu SUA, dar, bineînțeles, trebuie să fie o cooperare respectuoasă”, a spus el.
Ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, a declarat că „nu a fost niciodată atât de important” să se sublinieze faptul că Danemarca și Groenlanda sunt aliați ai SUA, au colaborat cu SUA „de mulți, mulți ani” și doresc să facă același lucru și în viitor.
Ea a pledat pentru o „normalizare” a relației în contextul escaladării retoricii.
Motzfeldt a spus că a fost o întâlnire respectuoasă pentru a stabili liniile roșii, dar că a avut „speranță” pentru o mai mare înțelegere reciprocă în această chestiune. Și ea a admis că trebuie purtată o discuție despre cum să se consolideze cooperarea cu SUA, dar asta nu înseamnă că Groenlanda trebuie să fie deținută de SUA.
Rasmussen a spus că Danemarca „continuă să creadă că securitatea pe termen lung a Groenlandei poate fi asigurată în cadrul actual”, iar Danemarca și Groenlanda consideră „orice idei care nu ar respecta integritatea teritorială a Danemarcei și dreptul la autodeterminare al poporului groenlandez” ca fiind „total inacceptabile”.
„Prin urmare, avem în continuare un dezacord fundamental, dar suntem și de acord că nu suntem de acord”, a spus el, ceea ce arată că discuțiile pe acest subiect trebuie purtate, motiv pentru care va fi creat un grup de lucru la nivel înalt pentru a explora dacă cele două puncte de vedere pot fi convergente.
El a spus că grupul se va concentra pe preocupările legate de securitatea SUA în zona arctică, respectând în același timp liniile roșii daneze, și că se va întruni „în câteva săptămâni”.
Într-un semnal de sprijin european, Franța, Germania și Norvegia au declarat că vor contribui cu trupe la o forță multinațională condusă de Danemarca, care ar duce la „o prezență militară sporită în Groenlanda și în jurul ei, cuprinzând aeronave, nave și soldați, inclusiv din partea aliaților NATO”, a anunțat Ministerul danez al Apărării într-un comunicat.
Ministerul german al Apărării a anunțat că va desfășura o echipă de recunoaștere Bunderwehr formată din 13 forțe pentru „a explora condițiile-cadru pentru posibile contribuții militare menite să sprijine Danemarca în asigurarea securității în regiune”.
Liderii Parlamentului European au emis o declarație în care își declară sprijinul „ferm” pentru Danemarca, Groenlanda și comunitatea internațională bazată pe reguli, condamnând „fără echivoc” ambiția SUA de a controla teritoriul semi-autonom.
Aceștia au subliniat că „orice încercare de a submina suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei și Groenlandei încalcă dreptul internațional și Carta Națiunilor Unite”.
Aceștia au adăugat că „securitatea Arcticii este o prioritate strategică pentru Uniunea Europeană și suntem ferm angajați să o protejăm”, solicitând „consolidarea capacităților de apărare europene” pentru a asigura securitatea în regiunea arctică.
Întâlnirea de miercuri, de la Casa Albă, a avut loc în contextul în care preşedintele american Donald Trump susţine că SUA trebuie să preia Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei, pentru a împiedica Rusia și China să ocupe poziţii strategice în insula arctică și susţine că prezenţa militară americană stabilită acolo încă din perioada Războiului Rece nu ar mai fi suficientă.
Groenlanda este bogată în resurse minerale.
Atât guvernul local din Groenlanda cât şi cel danez au declarat în mod repetat că insula nu este de vânzare, dar Trump nu a exclus preluarea ei prin forţă. Ar însemna sfârşitul NATO, a avertizat săptămâna trecută şefa guvernului de la Copenhaga, Mette Frederiksen. „Dacă Statele Unite decid să atace o altă ţară NATO, atunci totul se va sfârşi, iar aceasta include NATO şi implicit securitatea postbelică”, a remarcat ea.
„Sunt de acord cu premierul danez că aceasta va fi sfârşitul NATO", a declarat comisarul european pentru apărare, lituanianul Andrius Kubilius, citat de Reuters și preluat de Agerpres, la o conferinţă pe teme de securitate desfăşurată luni în Suedia.
Este o situaţie care ar avea un „impact profund negativ asupra oamenilor şi asupra relaţiilor noastre transatlantice", a adăugat el. Cu toate acestea, Kubilius a spus că nu crede în scenariul unei invazii americane în Groenlanda.
Dar dacă o astfel de invazie ar avea loc, a continuat comisarul european, articolul 42.7 din Tratatul Uniunii Europene obligă statele membre să ofere asistenţă militară Danemarcei.
Trump a lansat pentru prima dată ideea preluării Groenlandei în 2019, în timpul primului său mandat. De la începutul noului său mandat, în urmă cu un an, Donald Trump a repetat asemenea afirmații de mai multe ori, spunând că Groenlanda are nevoie de SUA pentru că Danemarca nu se pricepe să o apere de interesele chinezești și rusești în zonă.
Deși Danemarca deține Groenlanda de secole, insula s-a îndreptat treptat spre independență începând cu 1979, iar partidele politice care o reprezintă în parlamentul groenlandez susțin acest obiectiv la unison. Dar, deși cei 57.000 de locuitori ai săi și-ar dori independența, foarte puțini ar dori să facă parte din SUA, potrivit sondajelor de opinie.
Între timp, ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, a declarat că se va întâlni luni cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a discuta despre securitatea Arcticii, împreună cu Vivian Motzfeldt, șefa diplomației groenlandeze.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
