Statele Unite au interzis importurile de anvelope auto de la fabrica Linglong, deținută de chinezi, din nordul Serbiei, după ani de acuzații conform cărora muncitorii de acolo erau supuși muncii forțate și condițiilor abuzive.
Pentru Rafik Buks, un muncitor indian în construcții care a contribuit la construirea uzinei din Zrenjanin în 2024, această măsură nu e o surpriză.
„Ceea ce am trăit în Serbia a fost muncă forțată”, spune el. „Am fost controlați, exploatați și tratați fără respect.”
Buks își amintește că i s-au promis, atunci când a plecat din India, muncă în condiții legale, salariu decent și cazare civilizată. „Nimic din toate acestea nu s-a adeverit”, adaugă el.
Oficiali vamali americani au anunțat, pe 18 decembrie, că blochează importurile de produse de la uzina din Zrenjanin, invocând dovezi că pașapoartele muncitorilor au fost confiscate, salariile reținute și personalul expus la condiții abuzive de muncă și trai.
Decizia Washingtonului vine după mai multe avertismente din partea ONG-urilor locale și internaționale privind tratamentul angajaților de la Linglong, majoritatea asiatici, și ridică întrebări incomode pentru guvernul Serbiei, care a căutat investiții chineze și a prezentat proiectul de 940 de milioane de dolari ca fiind de „importanță națională”.
Autoritățile sârbe, însă, au nu reacționat. Nici reprezentanții fabricii Linglong. Nicio altă instituție din Serbia nu a comentat public acuzațiile venite din partea SUA.
Lipsa de reacție îi provoacă îngrijorare Mirjanei Mitić, de la Astra, un ONG sârb care luptă contra traficului de persoane.
„Ce ne îngrijorează cel mai mult este diferența dintre reacția instituțiilor internaționale și cea a instituțiilor din Serbia”, spune ea.
În timp ce guvernele străine și organizațiile pentru drepturile omului au reacționat ferm, plângerile depuse în țară au rămas fără rezolvare.
Îngrijorările privind munca forțată la Linglong au apărut pentru prima dată cu câțiva ani în urmă, în perioada construcției uzinei, când ONG-urile și presa au relatat despre situația a sute de muncitori vietnamezi cazați în barăci insalubre, lângă șantierul de construcție.
În 2021 și 2022, Serviciul Balcanic al RFE/RL a scris despre condițiile de cazare ale muncitorilor care lucrau la construcția fabricii: încăperi supraaglomerate, mâncare servită pe podea și afirmații potrivit cărora salariile erau restante de luni de zile, iar pașapoartele muncitorilor fuseseră confiscate.
Reprezentanții Linglong au negat orice responsabilitate și au susținut că muncitorii erau angajați, de fapt, de subcontractori. Autoritățile sârbe au împiedicat jurnaliștii să intre în tabără.
Cazul a fost ulterior declarat închis de centrul guvernamental anti-trafic de persoane, pe motiv că nu a reușit să comunice cu muncitorii înainte ca aceștia să părăsească țara.
Același scenariu s-a repetat ulterior, în urma unei plângeri depuse în numele lui Buks și a altor zece bărbați indieni, care acuzau traficul de persoane și exploatarea muncii.
Indienii declaraseră că le-au fost luat pașapoartele și că le-au fost reținute salariile. Ei au mai spus că nu au fost trimiși doar la șantierul fabricii de anvelope, ci și la alte proiecte de construcții din Serbia, deși Linglong susținea că aceștia nu au lucrat niciodată pentru companie.
Procurorii din Zrenjanin au declarat că au cerut poliției să adune informații; Ministerul de Interne sârb nu a comunicat încă ce rezultate, dacă există, a avut acea anchetă.
Reprezentanții Linglong au respins din nou acuzațiile și au susținut că muncitorii indieni nu au lucrat la fabrică. Potrivit Mirjanei Mitić, bărbații au primit în cele din urmă salariile restante și compensații plus biletele de călătorie spre casă, însă concluziile oficiale ale anchetei nu au fost publicate.
„Nu voi alunga investitorii”
Instituțiile europene au tras, de asemenea, un semnal de alarmă.
În 2021, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a îndemnat Serbia să investigheze acuzațiile conform cărora aproximativ 400 de muncitori vietnamezi de la Linglong ar fi fost supuși muncii forțate. Belgradul nu a oferit niciodată un răspuns public.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a apărat proiectul în mod repetat și a susținut că este o „campanie mediatic-politică” împotriva unui investitor chinez valoros. „Vom încerca să ajutăm muncitorii vietnamezi, dar nu voi alunga investitorii”, a declarat el atunci.
Fabrica în sine a început în cele din urmă producția în septembrie 2024, la cinci ani după începerea construcției.
Fabrica este amplasată pe 100 de hectare de teren, acordate gratuit de statul sârb. Investitorul chinez a primit cel puțin 89 de milioane de dolari în subvenții directe.
Un indicator din raportul financiar al companiei, legat de „subvenții de capital și alte alocări de stat pentru construcția și achiziția de active fixe și active necorporale”, arată că, între 2020 și 2024, Linglong a primit puțin peste 247 de milioane de dolari.
Producția uzinei este în mare parte orientată către export.
În 2024, Linglong a expediat în străinătate anvelope în valoare de 209 milioane de dolari, iar vânzările fabricii pe piața internă din Serbia s-au ridicat la 11,2 milioane de dolari. Compania nu dezvăluie destinațiile exporturilor și nu a comunicat cât din producție era destinată pieței americane, acum închisă de interdicția impusă de Washington. Documentele companiei arată că numărul angajaților a crescut anul trecut cu 48%, ajungând la aproape 1.750 de persoane.
Activiștii locali susțin că fabrica continuă să se bazeze puternic pe forță de muncă străină angajată printr-o rețea de subcontractori.
„De la început, atât în timpul construcției, cât și acum, în timpul producției, muncitorii chinezi au fost angajați în condiții mai proaste decât muncitorii sârbi”, spune Tara Rukeci de la Zrenjanin Social Forum, un ONG local care sprijină muncitorii străini.
Ea afirmă că firme mari, precum China Energy, au adus inițial sute de persoane la muncă în Serbia, dar că afacerea s-a fragmentat ulterior între numeroși intermediari mai mici, ceea ce face supravegherea și mai dificilă.
Tiparul
Situația de la Linglong pare că urmează un model.
Investitorii chinezi au devenit punctul central al strategiei Serbiei în infrastructură și industrie, în cadrul Inițiativei Belt and Road, planul emblematic al Beijingului de a conecta Asia și Europa.
Odată cu construcția de noi drumuri, poduri și fabrici, grupurile pentru drepturile omului și oficialii UE au catalogat o serie de daune aduse mediului, contracte opace și rapoarte despre exploatarea prin muncă.
În 2021, RFE/RL a scris depre muncitorii chinezi dintr-o tabără a unei mine de cupru de lângă Bor, în estul Serbiei, care trăiau în condiții precare și cărora le era interzis să părăsească șantierul sau să interacționeze cu localnicii.
Aceste îngrijorări au fost menționate în mod repetat în rapoartele Comisiei Europene privind progresul Serbiei către aderarea la UE, care avertizează că proiectele susținute de chinezi ocolesc adesea standardele europene privind transparența, protecția mediului și drepturile sociale.
Pentru muncitori ca Buks, consecințele sunt dureroase. „Ceea ce s-a întâmplat în Serbia m-a schimbat pentru totdeauna”, spune el. „Acum verific foarte atent fiecare ofertă de muncă străină.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.