Conducerea Iranului se confruntă cu presiuni crescânde din străinătate și cu disidențe interne, pe măsură ce protestele stradale legate de economia aflată în declin și amenințarea unei noi runde de atacuri militare planează asupra țării.
Multe piețe și magazine din Teheran și din alte câteva orașe au rămas închise pe 30 decembrie, în urma a două zile de demonstrații în care forțele de securitate au aruncat cu gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile.
Oamenii au scandat sloganuri antiguvernamentale în timpul protestelor împotriva devaluării accentuate a monedei naționale – rialul.
A treia zi cu magazine închise
Videoclipuri din capitală postate marți pe rețelele de socializare au arătat o a treia zi cu magazine închise și demonstrații dispersate.
„Ne aflăm într-o nouă fază de turbulențe în țară, care este faza dolarizării economiei iraniene... ceea ce a dus la proteste”, a declarat analistul politic Hamid Asefi, cu sediul la Teheran, pentru Radio Farda al RFE/RL.
„Situația din bazaruri și din economie nu are o perspectivă promițătoare. Nu putem spune că în patru-cinci luni totul va reveni la normal”, a adăugat el.
În timp ce Iranul se confruntă cu protestele stradale înăbușite cu gaze lacrimogene și bastoane, o nouă amenințare se ridică de peste Atlantic. Președintele american Donald Trump l-a primit pe 29 decembrie pe prim-ministrul israelian Beniamin Netanyahu la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida.
Întrebat dacă ar susține noi atacuri militare israeliene asupra Iranului dacă acesta va continua programul de rachete sau programul nuclear, Trump a răspuns fără echivoc.
„Dacă vor continua cu rachetele - da”, a răspuns el, lăsând să se înțeleagă că ar acționa „rapid” dacă Teheranul va continua programul nuclear. „Un răspuns va fi «da, absolut», iar celălalt, «o vom face imediat».”
Cu câteva momente mai devreme, Trump menționase și provocările interne cu care se confruntă autoritățile iraniene.
„Au o mulțime de probleme în Iran. Au o inflație enormă. Economia lor este în faliment... și știu că oamenii nu sunt atât de fericiți. Dar, nu uitați, de fiecare dată când are loc o revoltă sau cineva formează un grup, mic sau mare, încep să împuște oameni”, a spus el.
Moneda iraniană scade brusc
Rialul iranian se tranzacționează la aproximativ 1,4 milioane pentru un dolar, comparativ cu aproximativ 800.000 în urmă cu un an, pe piețele neoficiale. Cursurile de schimb oficiale sunt mai bune, dar nu sunt disponibile pentru mulți cetățeni și companii iraniene.
Multe magazine s-au închis, deoarece comercianții și-au închis afacerile în semn de protest și s-au alăturat demonstrațiilor.
„Sunt problemele de bază: comercianții nu știu dacă își vând mărfurile astăzi, vor putea cumpăra mai multe bunuri și le vor vinde? Și, dacă ar trebui să le vândă cu o pierdere uriașă, ies în stradă și se fac auziți”, a mai spus analistul politic Hamid Asefi.
Ali Afshari, un analist politic iranian din SUA, a fost de acord cu Asefi și a vorbit despre rolul izolării internaționale a Iranului sub sancțiunile SUA și ONU în lovirea puternică a economiei.
„Guvernul nu poate rezolva fundamental această problemă, are nevoie de o schimbare a politicii externe, ceea ce este foarte dificil din cauza pozițiilor administrației Trump”, a declarat el pentru RFE/RL.
„Acest lucru face dificilă ajungerea la un acord și, atât timp cât sancțiunile sunt în vigoare, Iranul este izolat. Într-o astfel de situație, este foarte dificil să redresezi economia”, a adăugat el.
Starea precară a economiei s-ar putea să nu fie singurul factor care a alimentat protestele reînnoite din Iran.
Mulțimile scandau și „moarte dictatorului”, un slogan auzit adesea în timpul protestelor naționale de masă „Femei, Viață, Libertate” care au zguduit țara în 2022.
În acest context, perspectiva unor noi atacuri din partea Israelului pare să fi crescut în urma vizitei lui Netanyahu în Florida.
„Ei cunosc consecințele. Consecințele vor fi foarte puternice, poate mai puternice decât ultima dată”, a spus Trump, referindu-se la războiul de 12 zile din iunie 2025, când Israelul și Statele Unite au lansat o campanie de bombardamente care a vizat siturile nucleare și militare iraniene.
„Într-o oarecare măsură, Netanyahu a schimbat accentul, evidențiind amenințarea cu rachete ca următoarea frontieră a confruntării și ca justificare pentru o potențială acțiune militară”, a declarat pentru RFE/RL Sanam Vakil, șeful programului Africa și Orientul Mijlociu de la think tank-ul Chatham House, cu sediul la Londra.
„Acest lucru nu face ca atacurile militare să fie mai probabile, dar lărgește lista posibilelor factori declanșatori și a justificărilor pentru acțiuni viitoare... Loviturile grele asupra infrastructurii militare ar putea mobiliza sentimentul naționalist în jurul regimului, chiar dacă acestea exacerbează presiunile economice și politice”, a adăugat ea.
Oficialii de la Teheran au răspuns la dubla provocare cu amenințări și apeluri.
Ali Shamkhani, consilier principal al liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că orice atac asupra Iranului ar provoca „un răspuns dur imediat”.
„Conform doctrinei de apărare a Iranului, răspunsurile sunt stabilite înainte ca amenințările să se materializeze”, a scris Shamkhani pe X pe 29 decembrie, adăugând că capacitatea de producție a rachetelor și apărarea Iranului nu sunt „controlabile sau bazate pe permisiuni”.
Președintele iranian Masud Pezeshkian a declarat că „răspunsul Republicii Islamice Iran la orice agresiune opresivă va fi dur și regretabil”.
Anterior, el a declarat că a cerut Ministerului de Interne să asculte „cererile legitime ale protestatarilor prin dialog cu reprezentanții lor” - o abordare diferită de cea adoptată de forțele de securitate de la Teheran în ultimele zile.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
