Linkuri accesibilitate

Plafonarea subvențiilor europene | Ce se întâmplă cu fermele din România


În România sunt 420 de ferme mari iar proprietarii acestora se tem că vor avea probleme financiare dacă subvențiile de la Bruxelles vor fi plafonate.

Maximum 500.000 de euro vor mai primi marile ferme din România, dar și din restul statelor membre ale Uniunii Europene, dacă oficialii europeni vor adopta la finalul lunii variantă votată în Parlamentul European privind limitarea subvențiilor.

Cea mai mare fermă din România a primit anul trecut subvenții directe de peste 10 milioane de euro de la Agenția Națională de Plăți în Agricultură (APIA), conform datelor obținute de Europa Liberă. Banii oferiți de APIA sunt, de fapt, alocări bugetare de la Bruxelles. Însă, din 2023, ferma respectivă ar putea primi maximum 500.000 de euro.

Aceasta pentru că Parlamentul European a decis ca statele membre să aplice o plafonare de până la 500.000 de euro la plăți directe (subvenții europene). Limita poate scădea și sub 100.000 de euro dacă țara ca ansamblu nu își asumă susținerea micilor fermieri. Plafonul crește la un milion de euro doar pentru sumele alocate pentru finanțări pentru investiții.

Această plafonare este solicitată de Parlamentul European, dar și de Comisia Europeană, pe toată perioada de aplicare a noii reforme a Politicii Agricole Comune (PAC), adică în perioada 2023-2027.

„În privința plafonării voluntare, se insistă de către Parlamentul European ca investițiile să aibă o plafonare de un milion de euro, iar plățile directe să fie de până în 500.000 de euro”, a declarat, pentru Europa Liberă, ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii a precizat că România respinge această poziție a Parlamentului European. Inițiativa mai trebuie aprobată printr-un acord între Consiliul de Miniștri ai Agriculturii din statele membre, Comisia Europeană și Parlamentul European. Până în acest moment nu s-a reușit atingerea unei înțelegeri privind noua Politică Agricolă Comună. Însă, este de așteptat ca negocierile să fie reluate cu prilejul Consiliului AgriFish din 28 iunie.

De ce e nevoie de plafonare

Experții Comisiei Europene au observat încă din 2018 că subvențiile nu îi ajută pe micii fermieri, ținta principală a acestor ajutoare europene. În schimb, de aceste plăți păreau să profite excesiv marii fermieri.

În Uniunea Europeană există un număr foarte mare de ferme mici, 3,46 milioane, care gestionează 7,7 milioane de hectare de teren agricol. Aceste ferme primesc 2,4% din sumele alocate prin PAC.

La fermele medii sau profesionale, cele între 5 și 250 de hectare, la un număr de 3,29 milioane de astfel de unități, care gestionează 107 milioane de hectare, se alocă 29 de miliarde de euro prin PAC.

În schimb, fermele mari, care reprezintă doar 0,08% din numărul fermelor, gestionează aproape jumătate din terenul agricol și primesc aproape 9 miliarde de euro sprijin pe suprafață în fiecare an.

Aplicând subvențiile europene în România, o fermă mică de sub 5 hectare a primit maximum 2.500 de lei (subvenția la suprafață a fost de 160 de euro per hectar). O fermă medie de 100 de hectare a primit 16.000 de euro. În schimb, o fermă mare de 5.000 de hectare a primit subvenții de 800.000 de euro.

Conform datelor obținute de la APIA, Agricost SA din județul Brăila (cea mai mare fermă din România) a primit subvenții de peste 10 milioane de euro în 2020. Agricost este deținută de Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite şi are o fermă de 56.000 de hectare.

Alte ferme mari au primit:

  • Smithfield România SRL Timiș - 8 milioane de euro;
  • Avicola SA Buzău - 5 milioane de euro;
  • Transavia SA din județul Alba - 5 milioane de euro;
  • SC Maria Trading SRL din județul Călărași - 2,5 milioane de euro;
Plățile directe anuale, subvențiile europene pe care le-a plătit APIA către fermierii România, au fost în jur de trei miliarde de euro. Se acordă mai multe tipuri de subvenții, cele pentru hectar sau pentru cap de animal fiind cele mai cunoscute. În 2021, subvenția la hectar este în jur de 160 de euro per hectar.

Asociațiile și marii fermieri se opun plafonări

Reprezentanții fermierilor din LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România) consideră că această plafonare va duce la falimentarea multor ferme. „După secetă, după ce subvențiile din România sunt mai mici ca în alte state, această plafonare va duce sigur la faliment pentru multe afaceri din domeniu. Oricum, bugetul subvențiilor va fi mai mic, după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, așa că oricum, în orice variantă, subvențiile vor scădea în următoarea perioadă”, ne-a transmis reprezentanții organizației.

Protest cu tractoare la Parlament. Fermierii critică lipsa de finanțare a agriculturii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:52 0:00

Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai cunoscuți mari fermieri din România, este împotriva plafonării. „Nu cred că le dă cineva dreptul să facă acest lucru. Ia de la mine subvenția și dă la altul. Pentru că această subvenție este acordată pe unitatea de suprafață, pe hectar. Asta se cheamă piraterie, asta se cheamă haiducie. Nimic altceva! Nu-ți poți permite! Este vorba de subvenția pe hectar. Unul cu 50 de hectare de pământ, astăzi produce atât și are un venit de atât, când credeți că ajunge să-și cumpere în fiecare an 5 hectare de pământ să ajungă și el mare, în condițiile în care hectarele de pământ, la ora actuală, sunt în jur de 10.000 de euro și peste 10.000 de euro”, spune fermierul din zona Banatului

419 fermieri ar pierde bani

Deputatul Emil Dumitru, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, este de părere că doar câteva sute de fermieri vor pierde bani, în timp ce alți zeci de mii vor avea de câștigat din plafonare.

„Este vorba de 419 fermieri persoane juridice, fermieri activi. Dacă România se duce la Comisie să se lupte pentru 419 fermieri care însumează 1,2 milioane de hectare de teren agricol. Înseamnă de fapt o pierdere pe cele 420 de exploatații de 17 milioane de euro. Dacă România se luptă pentru 17 milioane de euro pe care îi pierd 420 de fermieri, ținând cont că România are 866.000 de exploatații, din care doar 73% înregistrate fiscal. Cred că a venit momentul să analizăm serios ce înseamnă o fermă mare și ce nevoi are ferma mare să fie în continuare competitivă – că nu trebuie să o excludem din piață, dar în același timp să consolidăm ferma de familie”, este de părere Emil Dumitru.

Președintele Asociației Pro Agro susține și el că plafonarea ar putea fi utilă și marilor fermieri care vor fi obligați să-și dezvolte afacerile, nu doar să vândă cereale. „Fermierii mari și foarte mari nu ar trebui să se teamă, nu vor fi afectați de plafonare, chiar dacă ar trebui să iasă din confortul exporturilor de cereale, să zicem, și să treacă la procesarea producției, pentru a avea un profit și mai mare”, spune Ionel Arion.

40 de români, blocați pe aeroportul din Barcelona
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:20 0:00
XS
SM
MD
LG