Liderii Uniunii Europene se reunesc la Bruxelles pentru unul dintre cele mai importante summituri din ultimii ani, cu miza dublă: supraviețuirea economică și militară a Ucrainei și consolidarea credibilității globale a UE.
În centrul discuțiilor se află un plan fără precedent: folosirea activelor statului rus înghețate în UE, după invadarea Ucraine, pentru a finanța un împrumut masiv destinat Kievului, în contextul reducerii sprijinului american și al presiunilor crescânde pentru un acord de pace.
Summitul este perceput de oficialii europeni drept un test existențial pentru UE. Ursula von der Leyen a avertizat că „Pacea de ieri a dispărut. Nu mai avem timp pentru nostalgie. Contează doar cum înfruntăm prezentul”.
Indiferent de forma finală a acordului, decizia de la Bruxelles va defini atât capacitatea Europei de a sprijini Ucraina, dar și rolul său ca actor strategic într-o ordine internațională aflată în plină transformare.
Comisia Europeană propune acordarea către Ucraina a unui pachet financiar de până la 135 de miliarde de euro în următorii doi ani.
Din această sumă, 90 de miliarde de euro ar urma să fie furnizate în 2026–2027 pentru nevoi bugetare și militare curente, iar 45 de miliarde de euro ar acoperi rambursarea unor împrumuturi mai vechi.
Instrumentul-cheie este așa-numitul „împrumut de reparații”, bazat pe 210 miliarde de euro din active ale Băncii Centrale a Rusiei înghețate în UE.
Mecanismul este complex. Fondurile rusești ar garanta un împrumut acordat de UE, care ar fi apoi transferat Ucrainei.
Kievul ar urma să ramburseze banii doar dacă Rusia va plăti despăgubiri de război. Diplomații europeni descriu această opțiune drept „singura soluție viabilă” care poate asigura finanțare substanțială fără a crește datoriile naționale ale statelor membre.
Belgia, actorul-cheie și principalul obstacol
Problema majoră a folosirii activelor rusești este opoziția Belgiei, statul în care se află aproximativ 185 de miliarde de euro din totalul activelor rusești, depozitate prin Euroclear.
Guvernul belgian se teme de riscuri juridice și financiare masive, inclusiv de represalii din partea Moscovei, precum exproprieri sau procese internaționale. Rusia a anunțat deja că a dat în judecată Euroclear.
Premierul belgian Bart De Wever cere garanții legale nelimitate și necondiționate din partea celorlalte state membre, care să acopere orice eventuale daune, indiferent de valoare și durată.
Diplomații UE spun însă că niciun guvern nu poate obține aprobarea parlamentară pentru „garanții pe termen nedefinit pentru sume nedefinite”.
Deși, teoretic, decizia ar putea fi impusă prin vot cu majoritate calificată (15 state reprezentând 65% din populația UE), această variantă este considerată o „opțiune nucleară”.
Mai mult, oficialii belgieni avertizează că, în lipsa unui acord negociat care să țină cont de observațiile și cererile lor, fondurile pur și simplu nu ar fi eliberate.
Mizele strategice: securitatea și credibilitatea UE
Liderii europeni au avertizat deschis că un eșec în găsirea unei soluții de a folosi activele înghețate ale Rusiei ar afecta credibilitatea UE.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că un eșec al UE în a găsi o soluție de folosire a activelor ursești îi va afecta „grav” și pe termen lung capacitatea de a acționa.
„Vom arăta lumii că suntem incapabili să rămânem uniți într-un moment crucial al istoriei noastre”, a avertizat Merz.
Diplomați europeni au declarat că fără sprijinul financiar al UE, Ucraina ar rămâne fără bani în al doilea trimestru al anului viitor, ceea ce ar putea duce la pierderea războiului și la creșterea directă a amenințării ruse asupra Europei.
Planul B: datorie comună, dar cu obstacole majore
Ca alternativă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a deschis posibilitatea unui împrumut comun al UE, garantat de viitorul buget multianual.
„Am propus două opțiuni pentru acest Consiliu European: una bazată pe active și una bazată pe împrumuturi ale UE. Va trebui să decidem ce cale urmăm”, a declarat ea în Parlamentul European.
Această variantă are nevoie de votul tuturor membrilor UE și, cel mai probabil, va fi blocată de opoziția Ungariei și Slovaciei, care refuză orice sprijin suplimentar pentru Ucraina.
Se discută posibilitatea excluderii acestor state din schemă, dar negocierile sunt extrem de delicate.
Discuțiile au loc pe fondul eforturilor Statelor Unite de a promova un acord rapid de pace. O propunere americană inițială, percepută ca favorabilă Moscovei, a stârnit îngrijorare în Europa.
Ulterior, aliații europeni ai Ucrainei au obținut includerea unor garanții de securitate de tip NATO.
„Pentru prima dată din 2022, o încetare a focului este de conceput”, a spus Merz. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski participă la summit pentru a informa liderii UE asupra negocierilor, în timp ce oficiali americani și ruși urmează să se întâlnească la Miami.
Alte dosare sensibile: bugetul UE, competitivitatea și Mercosur
Pe lângă sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii Rusiei, liderii UE discută viitorul buget multianual 2028–2034, extinderea Uniunii către Balcanii de Vest și competitivitatea economică.
Un subiect foarte sensibil este și acordul de liber schimb UE–Mercosur, aflat la finalul a 25 de ani de negocieri. Franța și Italia se opun în forma actuală, invocând riscuri pentru agricultori, în timp ce Germania și Spania susțin semnarea rapidă. Deși nu este oficial pe agendă, acordul ar putea fi discutat în marja summitului, mai ales în contextul protestelor fermierilor și al presiunii politice interne.
Acordul Mercosur este un tratat de liber schimb între Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay), negociat timp de peste 25 de ani și finalizat politic la sfârșitul lui 2024.
Dacă va fi ratificat, el ar crea cea mai mare zonă de liber schimb din lume, conectând circa 450 de milioane de consumatori europeni cu 270 de milioane din America de Sud.
Obiectivul principal este eliminarea majorității taxelor vamale și stimularea schimburilor comerciale într-un moment în care ordinea comercială globală este tot mai fragmentată.
Însă fermierii din întreaga UE protestează la Bruxelles în ziua summitului împotriva Politicii Agricole Comune (PAC) de după 2027. Ei reclamă lipsa de finanțare și reglementări excesive care le limitează munca.
De asemenea, ei se opun acordului comercial UE-Mercosur despre care spun că expune fermierii europeni la o concurență neloială din partea importurilor sud-americane care ignoră standardele de mediu, de bunăstare animală și sociale ale UE.
Pentru UE, Mercosur este strâns legat de discuțiile despre competitivitate. Liderii europeni analizează cum pot face față presiunilor externe, în special tarifelor americane și restricțiilor impuse de China la exportul de materii prime critice.
Acordul ar sprijini exporturile europene de automobile, echipamente industriale și produse cu valoare adăugată mare, dar și accesul la resurse strategice precum litiul și cuprul, considerate esențiale pentru tranziția verde și digitală a economiei europene.
În concluziile preliminare ale summitului, liderii UE recunosc că politica comercială este un instrument-cheie pentru relansarea competitivității blocului
În paralel, summitul deschide discuțiile despre viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028–2034, într-un context extrem de tensionat.
Pe de o parte, Uniunea trebuie să găsească resurse pentru sprijinirea Ucrainei și pentru noile priorități de securitate.
Pe de altă parte, statele membre sunt reticente față de creșterea contribuțiilor naționale.
Articol redactat cu informații oferite de Reuters, AFP, dpa, Politico, Euronews.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
