Liderii Uniunii Europene promit să continue să sprijine Ucraina din punct de vedere militar, în ciuda presiunilor Rusiei de a opri livrările de arme occidentale către Kiev, presiuni făcute chiar în timpul negocierilor în curs de încetare a focului.
Liderii blocului comunitar se reunesc la Bruxelles în perioada 20-21 martie, iar așteptarea este ca ei să adopte concluziile summitului în care se afirmă că „Uniunea Europeană își menține abordarea «pace prin forță», care necesită ca Ucraina să fie în cea mai puternică poziție posibilă, cu propriile capacități militare și de apărare robuste ca o componentă esențială”.
Într-un document de lucru văzut de RFE/RL se mai spune că grupul „rămâne angajat în coordonare cu partenerii și aliații care împărtășesc aceleași idei să ofere în continuare sprijin global Ucrainei și poporului său, în timp ce acesta își exercită dreptul inerent la autoapărare împotriva războiului de agresiune al Rusiei.”
Întâlnirea de la Bruxelles are loc la numai două zile după convorbirea telefonică dintre președintele american, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin, în care a fost agreată o încetare a focului de 30 de zile asupra infrastructurii energetice.
La câteva ore după convorbire, totuși, Căile Ferale Ucrainene au confirmat că drone rusești au atacat infrastructura energetică conectată cu cea de căi ferate din regiunea Dnipropetrovsk.
În mod normal, textul UE ar trebui să fie aprobat în unanimitate de cele 27 de state membre ale UE, însă diplomații UE, vorbind sub rezerva anonimității, au declarat că Ungaria – care a propus de mult timp un ton mai conciliant față de Kremlin – va solicita să se retragă din textul privind Ucraina, similar cu ceea ce s-a întâmplat la un summit UE de la începutul acestei luni.
Țările UE au fost excluse până acum de la negocierile privind războiul care au avut loc în Arabia Saudită, însă documentul subliniază că „Uniunea Europeană și statele sale membre vor contribui la procesul de pace și vor ajuta la asigurarea unei păci juste și durabile pentru Ucraina, ceea ce este în interesul Ucrainei și al Europei în ansamblu”.
Cu toate acestea, nu există nicio mențiune cu privire la un emisar desemnat al UE pentru discuții. Conform speculațiilor recente de la Bruxelles, atât fostul cancelar german, Angela Merkel, cât și actualul președinte finlandez, Alexander Stubb, ar putea fi pregătiți pentru un astfel de rol.
Nu există, totodată, nicio referire directă la prezența UE pe teren pentru a supraveghea un potențial acord de pace, lucru pentru care președintele francez Emmanuel Macron a insistat în mod repetat, dar pe care Moscova l-a respins până acum ca opțiune.
Bruxelles-ul menține, totuși, alte două poziții pe care Administrația Trump pare să le fi pus pe masa negocierilor în încercarea de a obține angajamentul Moscovei față de un acord de pace: o relaxare a sancțiunilor împotriva Kremlinului și răspunderea pentru crimele de război.
Blocul comunitar a prelungit recent interdicțiile privind vizele și înghețarea activelor pentru 2.400 de companii și persoane fizice – inclusiv Vladimir Putin – pe care le-a impus de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, în urmă cu trei ani.
UE „rămâne pregătită să intensifice presiunile asupra Rusiei, inclusiv prin sancțiuni suplimentare și prin consolidarea aplicării măsurilor existente”, a precizat aceasta.
Active rusești în valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro rămân înghețate, în principal în Belgia. Fondurile ar trebui să rămână imobilizate „până când Rusia își încetează războiul de agresiune împotriva Ucrainei și o despăgubește pentru daunele cauzate de acest război”.
Statele membre au adăugat că fac presiuni pentru „răspunderea deplină pentru crimele de război și pentru celelalte crime cele mai grave comise în legătură cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”.
Acest lucru vine în contextul în care Washingtonul și-a anunțat intenția de a se retrage din Centrul Internațional pentru Urmărirea Penală a crimei de agresiune împotriva Ucrainei, un grup format de țările occidentale în 2022 pentru a aduna dovezi împotriva celor responsabili pentru potențiale crime de război.
În ceea ce privește România, ea va fi reprezentată joi și vineri, la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro în format extern, de președintele interimar Ilie Bolojan, spune Administrația Prezidențială.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
