Donald Trump a sosit la Londra pentru summitul NATO, iar tensiunea este la cote înalte, de la frunțile îmbrobonate ale autorităților locale, cum ar fi primarul Londrei Sadiq Khan, care a avut o ciocnire publică și un schimb de replici violent cu Trump prin intermediul Twitter, până la șefii de stat și de guvern din NATO, organizație care marchează 70 de ani de la creare.
The Guardian scrie că realegerea lui Trump ar însemna o lovitură pentru spaimele celorlalți aliați. Cu câteva zile înainte de reuniunea la vârf de mâine, SUA au anunțat reducerea fondurilor destinate proiectelor NATO comune. Înainte de a părăsi Washington, luni, Trump s-a plâns iarăși de faptul că “alte țări, pe care noi le apărăm, nu plătesc pentru asta”.
“Sunt delăsători. O să vorbim despre asta,” le-a spus Trump reporterilor, subliniind în același timp că aliații cheltuiesc acum pe armament cu 130 miliarde dolari mai mult decât înainte ca el să devină președinte.
La bordul aeronavei Air Force One, în zborul spre Londra, Trump a mai scris pe Twitter: “De când am devenit președinte, numărul aliaților NATO care își respectă angajamentele S-A DUBLAT!”
“Triplat” ar fi mai degrabă cuvântul, numărul aliaților care plătesc pentru apărare 2% din PIB crescând de la trei la nouă, în urma intervenției Rusiei în Ucraina. România, la rândul său, a reanunțat oficial acest angajament de a cheltui 2% din PIB pe armament și apărare.
Căutând bani de la Google
NATO nu este însă sigura problemă de dispută transatlantică. Cum o scrie în Italia La Repubblica, Trump amenință acum Franța și Italia: „Nu impozitării digitale, că altfel vom impune taxe de 100%.”
Țările Uniunii Europene caută de multă vreme să impoziteze giganții internetului într-un mod mai just în raport cu beneficiile lor reale. Un exemplu flagrant, pentru a da doar unul, e faptul că anul acesta Google a plătit în Franța doar 17 milioane de euro.
Pentru o companie franceză normală asta ar putea părea mult. Suma este însă microscopică pentru Google și pentru beneficiile uriașe pe care le aduce multinaționalei publicitatea online. Cotidianul francez Le Monde a calculat că dacă ar fi supusă regimului fiscal francez, ca orice altă companie, Google ar trebui să plătească cel puțin 100 milioane de euro impozite, iar nu doar 17 milioane.
Pentru a para asta, statul francez a introdus anul acesta așa numita taxă GAFA, taxa pe serviciile numerice, destinată în primul rând companiilor Google, Apple, Facebook și Amazon, lege care spune că ele trebuie să plătească taxe pentru activitățile legate de Franța indiferent de naționalitatea firmelor care încasează banii. Marea Britanie pregătește, la rândul ei, o taxă similară, chiar dacă se pregătește să iasă din UE.
Adevărul este însă că în cele din urmă o asemenea taxă s-ar răsfrânge tot asupra consumatorului. Amazon, de pildă, a început să-și umfle tarifele la nivelul intermediarilor, care la rândul lor le repercutează asupra consumatorilor. Asta înseamnă, la nivel de Amazon, că dacă taxa pe servicii crește cu 3%, atunci și prețul produselor va crește corespunzător. Taxa giganților web va fi plătită, în cele din urmă, tot de consumatorul final.
Boris Johnson fuge de Trump, sau se fâțâie pe lângă el?
Tot la Londra, The Telegraph scrie că Boris Johnson va evita pe cât posibil să se întâlnească cu Trump, dincolo de strângerile de mână oficiale și întâlnirile în grup NATO la care este obligat ca gazdă. Asta deoarece orice gest neplăcut pe care îl va face Trump riscă să-i dăuneze lui Johnson și partidului Tory în perspectiva alegerilor de săptămâna viitoare.
Tabloidul The Daily Mail scrie la rândul său că șeful opoziției Labour, Jeremy Corbyn, spune despre Johnson că ‘se fâțâie pe lângă Donald Trump' ('clinging on to Donald Trump's coat-tails'), ba chiar Corbyn îl acuză pe Trump că ar fi inspirat atacul terorist de pe London Bridge.
Tot în legătură cu asta, The Guardian scrie că ministrul justiției Robert Buckland neagă că ar folosi 'manualul lui Trump' ('Trump playbook'), altfel zis că ar exploata incidentul terorist de pe London Bridge în scopuri politice, în avantajul Tories și pro-Brexit.
Summitul NATO: după «moartea cerebrală» se caută reanimarea
Nici sosirea lui Macron la summitul NATO nu e lipsită de tensiuni. După ce a anunțat o «moarte cerebrală» («mort cérébrale») a Alianței Atlantice în The Economist, Emmanuel Macron încearcă acum o reanimare, scrie Le Figaro.
In afara summitului în format complet, Macron va mai participa la o întâlnire în patru cu Boris Johnson, Angela Merkel și, în fața lor, președintele turc Recep Tayyip Erdogan. După o recepție dată de regina Elizabeth II, Macron se va întâlni iarăși cu Angela Merkel pentru a pregăti reuniunea în formatul «Normandia», prevăzută pe 9 decembrie cu Putin, pentru a discuta despre criza ucraineană.
Macron a spus, critic : «Unii zic că Rusia ar fi o amenințare, dar cumpără gaz de la ea», aluzie la proiectul de conductă de gaz care va lega Rusia de Germania, ocolind Ucraina, Polonia și țările baltice.
Principalele subiecte de crispare se vor concentra însă asupra Turciei: de la ofensiva din Siria împotriva kurzilor, până la cumpărarea de rachete S-400 de la Rusia. În ciuda tuturor avertismentelor aliaților și a amenințărilor abia voalate cu sancțiuni, Turcia a testat rachete antiaeriene rusești S-400 pe avioane americane de tip F-16.
Faptul că Turcia a cumpărat de la Rusia un extrem de scump sistem de rachete, în ciuda avertismentelor aliaților occidentali, a iritat foarte mult în cadrul NATO. Cu atât mai mult faptul că rachetele rusești sunt acum testate de Turcia împotriva unor avioane de luptă americane.
Erdogan își provoacă enorm aliații occidentali. Zilele trecute, el a blocat în NATO planul de apărare comun destinat Poloniei și țărilor baltice, în mod limpede pentru a-i face plăcere lui Putin.
La fel, Erdogan l-a atacat direct pe Macron, spunând că e în «moarte cerebrală». «Acestea nu sunt declarații, ci insulte», a răspuns președinția Franței.
Franța: inculparea fostei candidate comisar UE
Sylvie Goulard, fosta ministră a apărării, inculpată, anunță Le Monde. Cea care ar fi trebuit să fie Comisar european din partea Franței, protejata lui Macron, Sylvie Goulard, a fost inculpată pentru abuz de fonduri europene de către fostul ei partid MoDem. Odată cu ea sunt cercetați foștii ei colegi de partid Marielle de Sarnez și șeful partidului François Bayrou.
Goulard a rambursat deja Parlamentului European 45.000 de euro reprezentând salariul unui asistent parlamentar plătit din bani europeni, dar care lucra de fapt pentru partidul ei francez MoDem. Toți cei trei erau miniștri ai lui Macron în momentul în care a fost revelată afacerea: Marielle de Sarnez era ministra afacerilor europene, François Bayrou ministrul justiției iar Sylvie Goulard al apărării.
Președintele partidului MoDem, François Bayrou, se va prezenta la rândul său vineri în fața judecătorilor, scrie Libération.
The Irishman și rugămintea lui Scorsese
La câteva zile de la lansarea pe Netflix a ultimului său film, The Irishman, The Times îl citează pe Martin Scorsese cu câteva remarci și instrucțiuni despre felul în care ar trebui văzut acest film de trei ore și jumătate. Posibilitatea că unii ar putea să se uite la filmul său pe un telefon, iar nu pe ecran mare, îl înspăimântă pe Scorsese: “Aș propune ca cine dorește să vadă vreunul din filmele mele, să nu facă asta pe ecranul unui telefon,” a rugat el. “Please.”
Scorsese, care are 77 de ani, a spus că nu poate suporta ideea. “În ultimii 20 de ani, am făcut filme pentru televiziune și pentru cinema,” a spus el într-o discuție cu celebrul critic Peter Travers de la revista Rolling Stone. “Niciodată pentru telefon. Aș vrea să pot. Dar nu știu cum.” (“Never for a phone. I wish I could. I don’t know how.”)
În cel mai rău caz, a implorat Scorsese, uitați-vă la film 'on a big iPad'.
Facebook Forum