Summitul UE de joi și vineri, 12-13 decembrie, la Bruxelles, are loc în condiții cu totul inedite: este prima dată că o întâlnire la vârf se ține simultan cu alegerile generale din una din țările membre, alegeri din Marea Britanie având legătură și cu decizia de ieșire sau nu din Uniune.
Marea Britanie este cu totul absentă de la întâlnire, iar cei 27 de lideri vor mai avea, în afară de Brexit, două mari teme de discutat: bugetul UE pe perioada 2021 - 2027 și ambițiosul pact ecologic european pregătit de Comisie.
Alte noutăți sunt schimbările în casting. Va fi prima asemenea întâlnire la care participă noul președinte al Consiliului European, Charles Michel, și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
De asemenea, va fi cel mai probabil ultimul summit la care participă premierul Maltei, Joseph Muscat, aflat într-o situație dificilă și precară în urma scandalului generat de asasinarea unei jurnaliste, Daphne Caruana Galizia, în Malta, asasinare în care par a fi implicați apropiați ai premierului.
O manifestație de protest are loc în fața ambasadei Maltei din Bruxelles, iar șeful formațiunii PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, a cerut astăzi demisia lui Muscat.
Pactul ecologic și efectele lui asupra esticilor
Pactul ecologic, acel mult anticipat Green Deal, este însă principala noutate a summitului. Comisia Europeană a promis o adevărată revoluție ecologică pentru a permite Uniunii să atingă neutralitatea climatică până în 2050.
Pactul propus de Comisie și discutat de cei 27 de lideri promite o modificare radicală a logicii economice, având un impact asupra oricărei decizii viitoare a UE, de la concurență și chestiunile financiare și monetare, trecând prin industrie, agricultură și comerț, ca să nu mai vorbim de transporturi.
Va fi nevoie, însă, pentru aplicarea pactului, de aprobarea și ratificarea lui de către toate cele 27 de țări membre (28, presupunând că după alegeri Marea Britanie ar rămâne în UE).
Va fi nevoie de circa doi ani pentru a redacta întreaga legislație pentru acest pact încă sumar. Este o întorsătură interesantă, însă, faptul că un asemenea plan verde ambițios este fructul unui executiv european care demarează foarte înclinat spre dreapta, având doar un singur comisar ecologist, lituanianul Virginijus Sinkevičius.
Comisarul însărcinat cu transporturile, Adina Vălean, va avea enorm de lucru pentru a afina detaliile planului. Comisia prevede instalarea a cel puțin un milion de borne electrice și cu hidrogen pentru noile tipuri de vehicule până în 2025. De asemenea, navele ancorate în porturi vor trebui să oprească motoarele și să se branșeze pe electricitate. Se va investi mai mult în transportul feroviar și în izolarea energetică a noilor clădiri.
Desigur, asta va avea un mare impact asupra industriei, în special industria grea, precum siderurgia, și asupra concurenței, chiar la scară mondială. Țările Europei de Est au cel mai mult de pierdut în prima etapă și vor lupta pentru a nu fi defavorizate, începând chiar cu acest summit. Germania, care a renunțat unilateral la energia nucleară, și Spania, ambele dependente de cărbune, vor fi de partea esticilor.
Facebook Forum