Cam la asta se rezumă târguielile celor 27, începute ieri la Bruxelles și întrerupte la miezul nopții, după 13 ore de negocieri și certuri sterile, cum o constată Le Monde. În timpul serii de ieri, potrivit Reuters, pozițiile liderilor s-au arătat a se îndepărta și mai tare una de alta. Premierul Cehiei cel puțin, Andrej Babiš, constatase deja asta, precizând și că el nu crede că astăzi, sâmbătă, se va putea ajunge la un acord.
În ciuda bunăvoinței afișate de toți cei 27, primele discuții față în față de cinci luni încoace nu s-au arătat așadar cu nimic mai utile decât ciocnirile precedente prin videoconferință. Angela Merkel, Ursula von der Leyen din partea Comisiei și țările din sud se lovesc de rezistență celor "patru zgârciți", "the frugal four": Austria, Danemarca, Suedia dar mai ales Olanda. Olanda calvinistă, în persoana premierului liberal Mark Rutte, rămâne extrem de reticentă în fața ideii de a plăti mai mult pentru țările din sud, Italia și Spania.
Practic, Mark Rutte (membru în grupul Renew, al lui Emmanuel Macron și prezidat de Dacian Cioloș) se arată a fi singurul gata să opună un veto oricărui plan comun care ar implica o solidaritate financiară în favoarea altora.
În Franța, Le Monde îi face un portret rapid acestui olandez care își asumă pe față calvinismul strâns la pungă. Mark Rutte e la putere de zece ani. Pornind de la eternul lui surâs, The Economist l-a poreclit « un prelat dopat cu cafeină ».
In realitate, așadar, totul se rezumă la aceea că olandezul Rutte ține să opună un veto, iar celelalte țări caută să imagineze procedeul juridic prin care s-ar suprima dreptul de veto. Giuseppe Conte, premierul italian (țara sa ar fi prima beneficiară a planului), a reacționat deja spunând, potrivit La Repubblica, că propunerea olandeză este nefuncțională (impraticabile).
Olandezul Rutte și-ar putea găsi un sprijin în premierul maghiar Viktor Orbàn, care la rândul lui se teme că acordarea fondurilor ar putea de acum înainte să fie condiționată de respectarea statului de drept.
Tot în Italia, La Stampa anticipa deja ieri seară că liderii își păstrează energia pentru târguielile de azi.
În Spania, El Mundo precizează că nu doar Italia, ci Italia și Spania împreună s-au ciocnit cu Olanda în chestiunea condiționării ajutoarelor financiare europene.
Care este miza
Pentru a nu face lucrurile mai simple, cei 27 trebuie de fapt să aprobe două bugete: unul este cel al Uniunii înseși, bugetul pe următorii 7 ani, care e de 1074 miliarde de euro și care trebuie să țină seama de aceea că, odată ieșită Marea Britanie din UE, contribuțiile celorlalte țări membre vor trebui să crească, în special cele ale țărilor bogate și nordice (din nou Olanda). Peste asta vine bugetul special de 750 miliarde, cel dedicat salvării economiilor țărilor în dificultate, principalele fiind Italia și Spania. Pentru asta vor trebui contractate împrumuturi pe piețele internaționale, totul bazat pe punerea în comun a unei părți a datoriilor, care vor trebui rambursate în comun.
Cu totul, așadar, peste 1.800 miliarde de euro. La fel de importantă va fi propunerea de condiționare viitoare a acordării fondurilor europene de respectarea stării de drept în țările solicitante. Aici, fără surpriză, Ungaria se opune unor asemenea condiții, sprijinită de Polonia și Cehia.
Rusia caută să rescrie istoria
Nu s-a vorbit însă doar despre bani. Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, și-a folosit prima intervenție pentru a atrage atenția asupra revizionismului rusesc. Rusia caută să rescrie istoria celui de-al Doilea Război Mondial, a avertizat președintele singurei țări din UE care are o frontieră cu Rusia... spre vest. (Este vorba de enclava Kaliningrad, dintre Polonia și Lituania, unde Rusia a instalat încă din 2018 sisteme avansate de rachete Iskander cu potenţial nuclear.)
În ultima vreme, le-a spus Gitanas Nausėda celorlalți 26 de lideri, Rusia desfășoară mari eforturi pentru a minimaliza importanța istorică a pactului Ribbentrop-Molotov dintre Hitler și Stalin. Un articol din noua constituție impusă de Putin definește ca delict penal orice încercare de a reduce rolul Rusiei în război.
La Moscova, cotidianul Kommersant estimează că discuția despre Rusia de ieri seară a liderilor UE n-a avut ca scop decât acela de a-și ascunde imposibilitatea de a ajunge la o înțelegere financiară între ei.
Izvestia publică un clip de câteva secunde cu Merkel care pare a se pierde în clădirea Consiliului, părând a nu mai ști încotro să meargă și uitându-se după un colț.
Tot Izvestia are un mare articol ilustrat despre protestele din Bulgaria care fragilizează poziția lui Boiko Borisov.
Vovan și Lexus
Nezavisimaia Gazeta descrie capcana pe care i-au întins-o președintelui proaspăt reales al Poloniei, Andrzej Duda, doi comici ruși cunoscuți pentru farsele lor telefonice, care l-au sunat pe Duda și l-au făcut să creadă că vorbește cu secretarul general ONU, António Guterres. Discuția telefonică de 10 min. a lui Duda cu comicii Vladimir Kuznețov și Alexei Stoliarov (Vovan și Lexus) a fost postată pe YouTube, autenticitatea ei confirmată de Polonia și a fost ascultată deja de 2,5 milioane de oameni.
Nezavisimaia Gazeta notează că serviciile secrete ale Poloniei, care numesc incidentul o «manevră rusească de dezinformare» trebuie acum să dea socoteală acasă și că incidentul a umbrit aniversarea bătăliei de la Grunwald, din 15 iulie 1410, dată importantă pentru Polonia și Lituania, sărbătorită de Duda împreună cu omologul său lituanian Gitanas Nausėda, cel care a dus până la Bruxelles jalba împotriva Rusiei.
Duda îi spune în convorbire lui "Guterres" că el nu-l suportă pe Donald Tusk, polonezul președinte al Partidului Popular European (PPE), care a doua zi, după ce discuția a devenit publică pe Youtube, l-a felicitat pe Duda pe Twitter pentru candoare.
Vovan și Lexus mai sunt cunoscuți și pentru că au vorbit cu Recep Tayyip Erdogan, făcându-l să creadă că e sunat de Petro Poroșenko al Ucrainei, iar pe Elton John l-au sunat dându-se, cu succes, drept Vladimir Putin.
Facebook Forum