„Am abordat în mod firesc și evoluțiile din vecinătatea estică, am vorbit despre parcursul euroatlantic al Republicii Moldova și situația din Ucraina și Belarus. Am acordat o atenție deosebită dimensiunii securității, dialogul pe domeniul securității aduce beneficii certe pentru ambele țări, pentru regiunea noastră și pentru NATO", a spus președintele Klaus Iohannis.
La rândul său, președintele Poloniei a declarat că cei doi au „discutat despre securitatea din regiune. Securitatea cetățenilor din țările noastre este asigurată suplimentar de prezența aliaților, mai ales în aceste vremuri dificile.”
Klaus Iohannis a precizat că discuţiile au vizat securitatea la Marea Neagră şi, în general, pe Flancul Estic al Alianței, precum şi priorităţile pentru Summitul NATO din acest an.
Conferința de presă a celor doi președinți:
Pentru Polonia, o temă de îngrijorare și interes este situația din Belarus. „Vorbim despre problema din Belarus care îi atinge și pe cetățenii de origine poloneză. Ne-am dori ca Belarus să devină o țară democrată. Trebuie să fim foarte atenți și să fim pregătiți să reacționăm și să apărăm independența Belarus dacă va fi nevoie", a spus președintele Poloniei.
Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a salutat participarea, online, la discuțiile de luni după-amiaza a președintelui SUA, Joe Biden. Aceasta are loc în contextul tensiunilor provocate de activitățile militare recente ale Rusiei la granița cu Ucraina.
SUA sprijină fără echivoc Ucraina, și este de așteptat ca intervenția lui Joe Biden să sublinieze acest lucru, dar și angajamentul SUA pentru respectarea Articolului 5 din Tratatul NATO, cel care spune că o agresiune asupra unui stat membru e o agresiune asupra tuturor. Nu ar fi prima dată când Joe Biden face acest lucru. În vizita sa la București din 2014, după anexarea ilegală a Ucrainei de către Rusia, Joe Biden, la acea vreme vicepreședinte al SUA spunea: „unul dintre principalele motive pentru care am venit astăzi pe pământ românesc este să vă spunem că vom onora articolul 5 din Tratat, este o obligație sacră, să nu aveți nicio îndoială, nici nu se pune altfel problema. Noi ne protejam unii pe alții. Punct. Sfârșitul discuției. În ce privește agresiunea din Crimeea, la mai puțin de 250 de mile de teritoriul României, ne amintește de ce avem nevoie de NATO și de ce România face parte din NATO".
La Summitul B9 va participa ca invitat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Rusia a fost menționată și în declarația finală a summit-ului B9 care a avut loc în februarie 2019, la Košice, în Slovacia. Liderii statelor participante spuneau atunci că rămân extrem de „preocupați de conflictul în curs din estul Ucrainei și de tensiunile recente din Marea Azov și Marea Neagră care decurg din anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeei și a mobilizării militare. Aceasta este o altă manifestare a lipsei de respect a Rusiei față de dreptul internațional, a comportamentului conflictual pe care îl adoptă și a folosirii acțiunilor militare și non-militare, cum ar fi construirea podului strâmtorii Kerch, pentru a-și avansa obiectivele geopolitice.”
Summitul B9
Formatul „Bucureşti 9 – B9” a fost consacrat prin reuniunea la nivel de şefi de stat şi de guvern desfăşurată la Bucureşti, în 4 noiembrie 2015, la iniţiativa Preşedintelui României, Klaus-Werner Iohannis şi a Preşedintelui Poloniei, Andrzej Duda, cu participarea Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Slovaciei şi Ungariei.
Principalul obiectiv al participanţilor la B9 îl reprezintă:
- consultarea interaliată în vederea promovării unor poziţii comune în cadrul NATO, ţinând cont de interesele speciale ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est pentru asigurarea securităţii, stabilităţii şi prosperităţii în spaţiul cuprins de la Marea Baltică la Marea Neagră.
România / Polonia – relațiile bilaterale
La conferința de presă comună, președinții României și Poloniei au vorbit despre dorința de intensificare a relațiilor comerciale dintre cele două părți. Președintele Klaus Iohannis a declarat că în 2020, în ciuda pandemiei, schimburile comerciale dintre cele două țări au fost de peste 7 miliarde de euro.
„Discuţiile au reliefat, totodată, interesul comun pentru aprofundarea cooperării sectoriale, inclusiv în domenii precum industria de apărare", a spus Iohannis.
El a menționat colaborarea în proiectele strategice de interconectare regională. România și Polonia au agreat promovarea comună, cu prioritate, a proiectului de cale ferată Rail2Sea, care va lega porturile Constanţa şi Gdansk şi, respectiv, a proiectului rutier Via Carpathia.
