Linkuri accesibilitate

Superimunitatea magistraților, o armă în mâna CSM împotriva DNA


Plenul CSM în prezența președintelui Klaus Iohannis.

Superimunitatea acordată magistraților prin avizul obligatoriu al CSM pentru trimiterea acestora în judecată ridică probleme majore, inclusiv de constituționalitate. În primul rând, este vorba de faptul că nu există cale de atac la o instanță a unui eventual aviz negativ al CMS. În plus, ar putea fi vorba de o tentativă de control a DNA, ținând cont că toate faptele prevăzute sunt de competența DNA.

Modificările la lege au apărut la insistențele UDMR, ca monedă de schimb pentru desființarea Secției pentru investigarea infracţiunilor din justiţie(SIIJ) .

Judecătorii şi procurorii pot fi trimiși în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”. ( amendament introdus în proiectul legii pentru desființarea Secției Speciale)

În proiectul care a căpătat avizul Comisiei Juridice nu se prevede nicio cale de atac în cazul în care Consiliul Superior la Magistraturii (CSM), secția pentru procorurori sau judecători, blochează un dosar, nepermițând trimiterea lui în judecată. Acest lucru ar putea fi o problemă de constituționalitate, admite Claudiu Dinu, conferențiar la Facultatea de Drept din București.

Faptul că nu poate fi atacat avizul poate ridica probleme de constituționalitate, pentru că ar fi un act care nu este supus unui control al unei instanțe de judecată. Dar nu sunt sigur că ar fi de succes o asemenea sesizare. Dacă aș fi procuror, aș trimite totuși în judecată, iar la Camera Preliminară s-ar invoca nulitatea trimiterii în judecată pentru că nu este avizul și atunci aș ridica excepția de neconstituționalitate și m-aș duce la Curtea Constituțională. Parchetul este cel interesat să întoarcă un aviz negativ, pe de altă parte, unde să ataci, la ce instanță de judecată?”

CSM nu poate analiza dosarul din punct de vedere al legalității, temeiniciei sau oportunității, așa că o decizie poate fi supusă arbitrariului. Claudiu Dinu spune însă că este vorba mai mult de un act formal, pentru că până acum CMS a dat aviz cererilor procurorilor de percheziție sau arestare a unui magistrat, lucru prevăzut deja de lege. Avizul pentru trimiterea în judecată se adaugă astfel imunităților deja existente.

E un aspect mai mult formal. Membrii CSM trebuie să ”pipăie” un pic cauza nu să intre în cauză, nu să spună ei că actele de procedură sunt lovite de nulitate sau că probele nu au fost administrate legal, pentru că asta va face obiectul examinării la Camera Preliminară. Este cam ca la parlamentari”.

La parlamentari însă au fost nenumărate cazuri în care nu s-a dat aviz pentru începerea urmăririi penale, iar aleșii au discutat public fondul dosarului, ceea ce a pus presiune pe procurorii DNA. Acest risc există și în cazul CSM, mai ales la secția pentru judecători, dominată de gruparea Savonea, care a susținut modificările făcute de PSD la legile justiției și codurile penale.

Sub pretextul protecției oferite magistraților, CMS, care nu este instanță de judecată sau parchet, ci o instituție administrativă a statului interferează pe lanțul parchet- instanță, spune pentru Europa Liberă, judecătorul Cristi Danileț. Și el vede o mare problemă în faptul că CSM poate bloca un dosar, fără motiv și fără să existe o cale de atac.

Aparent e un act formal, dar de fapt e un act prin care se controlează activitatea procurorilor pe fond, or nu pentru asta am inventat noi CSM. Avem procurori proști, abuzivi, CSM să-și facă treaba ca acei procurori să nu fie în sistem. Controlul actelor unui procuror îl face numai instanța de judecată. CSM vrea să adune foarte multă putere, să controleze inclusiv anchetele și să decidă ei la care anchete dă drumul și la care nu, ceea ce e foarte periculos. Toată lumea se teme de DNA, dar dacă și magistrații se tem de DNA e tragic”.

Introducerea acestei noi imunități pentru magistrați este criticată apăsat de două asociații ale magistraților-Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție- care cer președintelui Camerei Deputaților, adică lui Ludovic Orban, șeful PNL, partid care a achiesat la pretențiile UDMR și a votat în Comisia juridică amendamentul, să sesizeze Comisia de la Veneția și GRECO.

Cele două asociații atrag atenția că acest nou ”filtru” este neconstituțional și că magistrații vor căpăta impunitate, plasându-se astfel deasupra ”cetățenilor obișnuiți” care nu se bucură de astfel de ”privilegii”.

Această încuviinţare este contrară principiului independenţei justiţiei, deoarece justiţia este înfăptuită doar de instanţele de judecată, nu şi de Consiliul Superior al Magistraturii, care este un organ administrativ şi are rolul de instanţă de judecată doar în domeniul răspunderii disciplinare.

”Încuviințând trimiterile în judecată, ambele secții ale CSM ar deveni un fel de superiori ierarhici ai procurorilor de caz, ceea ce ar contraveni art. 132 alin. (1) din Constituția României. Potrivit normei constituționale, procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, dar acest control ierarhic se efectuează exclusiv în cadrul Ministerului Public, de către procurori ierarhic superiori, iar nu de organe administrative din afara Ministerului Public”, susțin cele două asociații de magistrați într-un comunicat de presă.

De altfel, CSM s-a opus desființării Secției Speciale și a dat un aviz negativ proiectului trimis de ministrul Justiției Stelian Ion, iar potrivit informațiilor Europei Libere, amendamentul a fost sugerat de ”gruparea Savonea” din CSM. Aceasta ar fi formată din judecătoarele Evelina Oprina, Simona Marcu, Lia Savonea, Gabriela Baltag, Nicoleta Țînț, procurorul Codruț Olaru și doi reprezentanți ai societății civile, Victor Alistar și Romeu Chelariu.

Din punct de vedere politic, controversata chestiune a arătat, pe de o parte, fragilitatea si tensiunile din cadrul coaliției, iar pe de alta, forța de ”convingere” de care dispune UDMR în cadrul acesteia. De altfel, într-o declarație recentă, ministrul Justiției, Stelian Ion, a descris cu subiect și predicat exact care a fost situația. Varianta la care s-a ajuns este ”o soluție nefericită”, care nu este ”de laudă”, iar ea se datorează UDMR care a votat în trecut pentru înființarea Secției Speciale, iar ”acum au spus că sunt de acord cu desfiinţarea, dar condiţionat. De fapt, despre asta este vorba, soluţia pentru a debloca proiectul de desfiinţare a SIIJ a fost aceea a acorda această garanţie, din punctul meu de vedere soluţie nefericită. Dar varianta era să nu avem desfiinţarea SIIJ şi între a nu avea desfiinţarea SIIJ, adică între un pericol cert, imediat, actual şi un pericol viitor, posibil”.

Răspunsul UDMR, prin vocea liderului de grup de la Camera Deputaților, Botond Csoma, a fost contondent și insultător, dar confirmă exact spusele lui Stelian Ion: UDMR nu a vrut desființarea secției speciale și a susținut poziția ”grupării Savonea” din CSM.

Este de neacceptat ca ministrul Justiției să ridiculizeze o opinie exprimată de CSM, aceea prin care a dat un aviz negativ proiectului inițiat de dânsul și, în același timp, să ignore raportul Inspecției Judiciare, care semnalează niște probleme sistemice grave, care pot afecta independenta judecătorilor. În mandatul trecut, în calitate de deputat, domnul ministru Stelian Ion, a fost un fel de portavoce care acționa potrivit unor sloganuri politicianiste. Sper, însă, că de acum domnul Stelian Ion își va lua în serios atribuțiile de ministru al Justiției și nu va rămâne un fel de trompetă care acompaniază niște lozinci folosite în scopuri electorale”.

XS
SM
MD
LG