Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, este surprins de decizia CCR, care spune că este neconstituțională plasarea în carantină sau izolare, prin ordin de ministru, a cetățenilor veniți din zone roșii ale pandemiei de coronavirus.
„Sunt surprins de decizia CCR, dar după cum ştiţi eu nu comentez hotărârile judecătorilor. Toate măsurile luate de Guvernul României, respectiv Ministerul Sănătăţii, precum şi eforturile depuse au ca scop limitarea îmbolnăvirilor şi răspândirii bolii. Aşteptăm motivarea acestei decizii", a spus Tătaru într-o declarație acordată Agerpres.
El a afirmat că este în vigoare Legea specială 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
"Oricum, avem în vigoare o lege specială - Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19", a arătat ministrul.
Instaurarea și prelungirea stării de alertă de către guvern nu au nevoie de acordul parlamentului, a decis joi Curtea Constituțională a României cu unanimitate de voturi, pentru că altfel parlamentul ar ajunge să cumuleze „funcțiile legislativă și executivă, cu consecința încălcării principiul separației și echilibrului puterilor în stat”, spune CCR.
Prin aceeași decizie, judecătorii constituționali au stabilit și că izolarea și carantinarea persoanelor care vin din zonele roșii ale pandemiei de coronavirus nu pot fi dispuse prin ordin de ministru și „sunt neconstituționale deoarece aceste norme juridice nu întrunesc cerințele de claritate și previzibilitate a legii impuse de art.1 alin.(5) din Constituție și afectează drepturi și libertăți fundamentale, așa cum sunt cele prevăzute de art.23 alin.(1), art.25 și art.26 din Constituție, fără respectarea condițiilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale.”
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate referitoare la câteva articole din legea privind starea de alertă, adică Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
„Intervenția Parlamentului asupra unui act al Guvernului, emis în aplicarea unei legi, aduce atingere principiului separației și echilibrului puterilor în stat”, spune Avocatul Poporului.
La motive de neconstituționalitate, Avocatul Poporului enumeră:
- încălcarea principiului separației puterilor în stat;
- adăugarea la textele constituționale privind controlul parlamentar asupra activității guvernului, prin nesocotirea dispozițiilor constituționale ce reglementează raporturile parlamentului cu guvernul;
- lipsa de previzibilitate și claritate a unor prevederi referitoare la constarea contravențiilor.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile menționate sunt neconstituționale, întrucât prin aprobarea de către parlament a unei hotărâri a guvernului de instituire a stării de alertă se aduce atingere principiului separației puterilor în stat, „deoarece o asemenea intervenție a puterii legiuitoare în activitatea puterii executive nu are o consacrare constituțională.”
Prin intervenția legislativă a art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 55/2020, Parlamentul a eliminat hotărârea de Guvern privind instituirea stării de alertă din sfera actelor administrative normative supuse controlului judecătoresc în contencios administrativ, incluzând-o în sfera excepțiilor reglementate de art. 126 alin. (6) din Constituție, și anume actele care vizează raporturile cu Parlamentul, mai spune sursa citată.
De asemenea, critica de neconstituționalitate se referă și la nesocotirea dispozițiilor constituționale ce reglementează raporturile Parlamentului cu Guvernul.
Avocatul Poporului consideră că prin introducerea unei noi forme de control parlamentar asupra actelor guvernului, „Parlamentul a convertit natura juridică tradițională de act administrativ normativ a hotărârii de Guvern într-un document politic ce vizează exclusiv raportul constituțional dintre Parlament și Guvern.”
O altă critică de neconstituționalitate se referă la trimiterile din cuprinsul legii la norme legale inexistente în fondul activ al legislației (art. 65, art. 66, art. 67).
Astfel, prevederile adoptate în acest mod, și anume prin trimitere la norme legale inexistente, aduc atingere dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, în privința clarității și previzibilității legii, mai spune Avocatul Poporului.
