Cel mai apropiat aliat al Rusiei din UE și NATO, premierul ungur Viktor Orban, nu a reacționat vineri de îndată la știrea morții opozantului lui Putin, Alexei Navalnîi.
Portavocea regimului Orban, ministrul ungur de externe Peter Szijjarto, a postat pe rețele în acea perioadă informații despre „pericolul migrației” și o condamnare a vizitei pe care o vor face duminică la Budapesta mai mulți senatori americani în speranța de a convinge Ungaria să ratifice aderarea Suediei la NATO.
„Ungaria este suverană”, a scris diplomatul ungur pe X, fostul Twitter.
Moartea lui Navalnîi a fost deplânsă în schimb de opoziția din Ungaria.
Știrea nu a provocat reacții nici din partea conducerii Serbiei, altă țară europeană apropiată Rusiei. Vineri spre seară, președintele sârb Alexander Vucic a spus Europei Libere că nu a auzit de moartea lui Navalnîi.
A trecut sub tăcere știrea din Rusia și ministrul de Externe al Turciei, țară candidată la aderarea UE care nu aplică sancțiuni Moscovei. Pe contul de X al ministrului Hakan Fidan au apărut în schimb numeroase poze de la întâlnirile din marginea primelor evenimente ale Conferinței de Securitate de la Munchen.
Fără să surprindă pe nimeni, aliații Moscovei din foste republici sovietice ca R. Moldova, Belarus sau țările central-asiatice, de la Igor Dodon la Alexander Lukașenka, s-au abținut la rândul lor de la comentarii.
Vestul: un peisaj mai pestriț
Printre aliații vestici ai Moscovei care au tăcut vineri, cel puțin pe rețele, a fost vicepremierul italian de extremă-dreapta Matteo Salvini, care s-a pozat pe vremuri cu tricou cu Putin în Piața Roșie. Nu s-au grăbit să reacționeze nici liderii extremei drepte spaniole, din partidul VOX.
Partidul de extremă dreapta german Alternativa pentru Germania (AfD), la rândul lui, a fost mai preocupat vineri după-masă de semnarea acordului de securitate de către cancelarul social-democrat Olaf Scholz cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Berlin. „Alte arme, alți bani pentru Kiev: Scholz este cancelarul Ucrainei!” a postat, supărat, AfD pe X.
Marine Le Pen, lidera ultranaționaliștilor francezi, a adresat totuși condoleanțe „apropiaților și familiei lui politice” ale „militantului politic” rus, fără să discute circumstanțele morții.
Prompt, un utilizator X a comentat postarea cu un fragment din interviu în care Le Pen a ezitat să spună că Navalnîi trebuie eliberat, invocând faptul că nu se poate amesteca în treburile interne ale altui stat.
O reacție mult mai critică la adresa Kremlinului a avut alt lider european de dreapta, care împărtășește cu Le Pen sau Salvini oroarea de migrație, dar nu și admirația pentru conducerea politică de la Moscova.
Olandezul Geert Wilders a calificat pe X drept „oribilă” moartea lui Navalnîi în colonia penitenciară a unui „regim barbar”.
