Caii liberi din Delta Dunării au intrat în vizorul birocrației din Tulcea. Hârtiile plimbate prin birouri ar putea duce la situația paradoxală ca niște animale considerate sălbatice să ajungă să aibă microcip, pașaport și proprietar, atrag atenția activiștii din organizațiile pentru protecția animalelor. ONG-urile spun că pe fir au intrat și samsarii care s-ar putea declara abuziv proprietari de cai din Deltă.
În luna martie, coloane de fum amenințător se ridicau aproape zilnic spre cer în Delta Dunării. Cum la altitudine mare fumul se împrăștie sub forma unor ciuperci, zona arăta ca și cum ar fi fost bombardată. Sunt de vină incendiile de vegetație pornite intenționat de localnici pentru „a curăța” terenurile.
În acest peisaj apocaliptic, vestiții cai sălbatici, cei din imaginile perfecte din albumele turistice, nu mai sunt deloc maiestuoși. După ieșirea din iarnă, când hrana e mai puțină, li se disting oasele prin piele.
Pădurea Letea - asaltată în timpul verii de românii veniți să vadă frumusețea întoarcerii unui animal domesticit la starea sa inițială - e pustie în mare parte a anului. La fel sunt și ulițele din satul Letea, aflat în apropiere.
Chiar și în lipsa turiștilor, acești cai n-au scăpat de atenție. De patru luni sunt subiect de știre. Ultima e că reprezentanți ai unor instituții din județul Tulcea cred că animale sălbăticite ar trebui să aibă proprietari.
Într-un interviu de la începutul lunii februarie pentru Agerpres, șeful local al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), Mitică Tuchilă, declara că ar trebui „să se facă o catagrafie a populaţiei de cai şi, în momentul în care ei sunt revendicaţi, să fie microcipaţi, iar cei care nu sunt revendicaţi, să şi-i asume autorităţile publice locale, Administraţia Deltei, poate o organizaţie neguvernamentală sau Consiliul Judeţean.”
Legislația din România prevede într-adevăr că „ecvideele existente pe teritoriul României sunt supuse în mod obligatoriu procesului integrat de identificare şi înregistrare a animalelor.” Nu există excepție pentru situația particulară a cailor din Deltă.
Istoria libertății cailor din Delta Dunării
Conform unei numărători aeriene făcută în luna februarie de către specialiști de la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) și de la asociația ARCA, în Delta Dunării au fost observați 1.926 de cai. Pentru că au existat și două zone în care elicopterul nu a mai ajuns, autorii cercetării estimează că numărul total al cailor poate fi mai mare cu 10-12% față de rezultatul acestui survol. Prin urmare, aproximativ 2.000 de astfel de animale.
În Grindul Letea au fost numărate 915 exemplare, mult în creștere față de o numărătoare aeriană din 2019. Atunci estimarea era de 444 cai în respectivul grind, în care se află și pădurea devenită obiectiv turistic.
Până la această cercetare, populația totală din Delta Dunării era subiectul unor speculații, între 2.000 și 4.000 de cai, spune Ovidiu Roșu, medic veterinar și membru în asociația pentru protecția animalelor ARCA.
Variate au fost în spațiul public și explicațiile despre cum au ajuns caii să crească liberi în Delta Dunării.
Ovidiu Roșu, de la organizația ARCA, a scris o lucrare de doctorat despre managementul populației acestor animale. El amintește că în zonă caii sălbatici sunt prezenți de sute de ani. Mărturii în această direcție fiind chiar pasaje din „Descrierea Moldovei” de Dimitrie Cantemir, unde sunt menționați caii sălbatici din sudul Moldovei, stepa Bugeacului.
Studiile menționează și că în istoria recentă, caii au fost folosiți intensiv în cadrul lucrărilor agricole și silvice din Deltă din perioada comunistă. După 1989, odată cu desființarea cooperativelor, unii au fost lăsați liberi, căci localnicii nu mai puteau să-i întrețină.
Lor este posibil să li se mai fi adăugat, potrivit surselor parcurse de cercetător, cai din Bugeacul ucrainean. Aceștia ar fi pătruns pe teritoriul românesc al Deltei, traversând canalul Chilia în perioadele de îngheț, unde ar fi îmbogățit numeric și genetic populația din zona Grindului Letea.
Cert este rezultatul. Aceste animale au învățat din nou să se descurce fără oameni. Cele care au avut proprietari și au fost abandonate s-au sălbăticit, iar puii lor s-au născut liberi.
În lipsa unor dușmani naturali, cum ar fi lupul - eliminat din zonă - cai s-au înmulțit și au devenit o binecuvântare pentru turismul din Deltă, dar și motiv de nemulțumire pentru o parte dintre localnici.
Antonel Pocora, primarul comunei C. A. Rosetti, de care aparține și satul Letea, spune pentru Europa Liberă că, în opinia lui, numărul cailor din zonă e prea mare. Consecința: ar distruge vegetația din zonă și zonele de pășunat. Astfel vacile nu ar mai avea suficient de mâncare. La fel, în pădurea Letea, caii ar roade iarna scoarța copacilor ceea ce ar duce la uscarea arborilor.
Un sătean, care s-a prezentat doar ca Nelu, e și mai vehement la adresa cailor: „Comuna noastră nu suportă atâția cai. (…) Să-i ia să-i închidă undeva, o sută - două dintre ei!”
Planul, cipurile și țarcul ilegal
În acest context, prefectul județului Tulcea, Alexandru Munteanu, a lansat un „plan de acțiune pentru managementul populației de ecvine de pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării”.
Acesta include și identificarea proprietarilor cailor care pășunează pe raza localităților din Delta Dunării.
Documentul respectiv și afirmațiile directorului de la DSV Tulcea care susține că ar trebui revendicați și microcipați caii au stârnit îngrijorarea unor activiști pentru protecția animalelor.
Ei au semnalat că proiectul indentificării proprietarilor cailor liberi s-ar potrivi ca o mănușă dorinței unor persoane care ar revendica abuziv cai. În ultimele luni, atât activiștii de la asociația ARCA, cât și membrii grupului civic SOS Caii Deltei au anunțat că din zonă au fost transportați cai fără acte în regulă.
În decembrie anul trecut au găsit și un țarc ilegal în zona Dranov. Pozele de atunci arătau că pe garduri erau urme de sânge provenit, probabil, de la caii capturați.
Rodica Crăciunescu este reprezentanta grupului SOS Caii Deltei.
„Ciparea automat îi dă unui proprietar… Acela, devenind proprietar, va dispune de ei cum va dori. Deci noi nu mai putem interveni la acel moment, de când s-a transmis proprietatea către o persoană, fie ea fizică sau juridică, din acel moment, libertatea calului încetează. Dat fiind că avem istoria acestor luni cu transporturile ilegale de cai, nu putem să ne gândim decât că la acel moment îi semnăm și sentința la moarte.”
Herghelia de cai sălbatici
Temerile iubitorilor de animale în privința cipării se întemeiază și pe un caz deja petrecut.
Nicolae Godea, un comerciant de animale din satul Mihail Kogălniceanu, a cumpărat, printr-un contract autentificat la notar, 368 de cai sălbatici și pe toți descendenții acestora.
Animalele i-au fost vândute de către Constantin Ivanov din Dunavățu de Jos, județul Tulcea, alături de o exploatație de alți 32 de cai înregistrați și 200 de vaci crescute și ele libere.
Vânzătorul susține în fața notarului că parte din sutele de animale pe care le vinde sunt neînregistrate conform legii „din cauza unor probleme de sănătate” pe care le-a avut de-a lungul timpului.
Europa Liberă a stat de vorbă cu Nicolae Godea - cumpărătorul - la ferma sa din Mihail Kogălniceanu. Acesta a fost implicat și în transporturile de cai semnalate de către activiști că ar fi avut ca destinație abatorul. Autoritățile l-au amendat pentru nereguli legate de acele deplasări. El a declarat că recunoaște problemele și își asumă amenda.
În privința contractului de vânzare-cumpărare, Nicolae Godea spune că e absolut sigur că persoana care i-a vândut 368 de cai sălbatici cu tot cu un număr nespecificat de descendenți poate să-i identifice pe fiecare în parte.
L-am întrebat și ce avantaje îi aduc niște cai care nu beneficiază de subvenție. „Îmi plac animalele”, a răspuns acesta. Nicolae Godea afirmă că-i va lăsa în Deltă.
Reporter: Sunteți om de afaceri. Nu puteți să spuneți că dumneavoastră cumpărați sute de cai doar din iubire de cai. Faceți ceva cu ei.
Nicolae Godea: Da, pentru iubire de cai.
Reporter: Nu ajunge niciunul la abator?
Nicolae Godea: Nu ajunge niciun cal la abator. Facem selecție de armăsari care distrug, într-adevăr.
Reporter: Și pe aceia îi vindeți sau ce faceți cu ei?
Nicolae Godea: Da, pe aceia pot să-i valorific, normal.
Comerciantul de animale este extrem de critic la adresa actviștilor care l-au împiedicat să transporte animale și l-au reclamat la poliție. Îi acuză că sunt interesați doar de bani.
În același timp, Nicolae Godea anunță că își extinde activitatea și în zona Letea, unde a cumpărat o fermă. El dorește să înființeze o asociație a fermierilor din Delta Dunării.
Pe Grindul Letea e cel mai mare număr de cai sălbatici, după cum a arătat numărătoarea aeriană din această iarnă.
Președintele asociației ARCA, Kuki Bărbuceanu, un bun cunoscător al situației cailor din Deltă, este tranșant în privința actului de vânzare - cumpărare încheiat de Nicolae Godea:
„Să apari brusc proprietarul câtorva sute de cai și a descendenților acestora, adică practic toți caii din Deltă sunt ai unei persoane, e ușor de pe altă planetă.”
Discuțiile despre cipurile care ar trebui puse cailor sunt încurajate și de normele actuale, e de părere Kuki Barbuceanu, pentru că nu prevăd nicio excepție legată de cazul Deltei.
Reprezentantul ARCA spune că trebuie creat un cadru legal pentru ei: „Să le oferim un statut, pentru că ei în momentul de față nu sunt considerați nici animale sălbatice, nici domestice. Deci sunt în aer.”
În urmă cu 11 ani, când au existat probleme similare cu transporturi ilegale de cai din Delta Dunării, au început niște discuții despre schimbarea legii pentru a le oferi protecție acestor animale, își amintește și cercetătorul Ștefan Răileanu, de la Asociația Veterinarilor de Ecvine din România de pe lângă Universitatea de Științe Agricole din Cluj-Napoca. Din păcate, nu s-a mai întâmplat nimic așa că niște animale sălbatice „sunt judecate după legislația animalelor domestice”, spune pentru Europa Liberă Ștefan Răileanu.
Cum poate fi ținut sub control numărul cailor?
Asociația ARCA desfășoară din 2013 în zona Letea un proiect prin care încearcă să țină în frâu înmulțirea cailor, ca astfel să reducă din impactul lor asupra zonei. Medicul veterinar Ovidiu Roșu conduce pe unde poate o mașină de teren în încercarea de a se apropia cât mai mult de grupurile de cai. Apoi, cu ajutorul unei puști pentru uz veterinar, lansează spre iepe un vaccin menit să le oprească pentru un an fertilizarea. Astfel acestea nu mai fac temporar pui.
Întreaga procedură este consumatoare de timp pentru că animalele sunt foarte sperioase și fug imediat. În patru zile de muncă în luna martie a reușit vaccinarea a 30 de iepe.
În ciuda greutăților, Ovidiu Roșu nu vede altă cale: „Mai sunt și alte populații de cai care se gestionează cu astfel de metode non-invazive, non-traumatice și în alte țări. La fel cum se întâmplă și cu mustangii în America, cu brumbies în Australia.”
Asociația pregătește o nouă campanie de vaccinare în care vor folosi un vaccin cu o durată mai lungă de acțiune, de trei ani, nu doar de un an ca până acum.
Microciparea populației de cai sălbăticiți din Deltă, medicul veterinar o califică drept o muncă de Sisif din punct de vedere logistic.
În discuția cu Europa Liberă, primarul din comuna C.A Rosetti, Antonel Pocora, e la rându-i foarte reținut în privința propunerii ca autoritățile locale să primească în proprietate din caii care ar rămâne fără stăpân:
„În momentul în care acei cai ar intra, să spunem, în proprietatea primăriei, vă dați seama că apar responsabilități și, în momentul acela, noi, ca să putem avea grijă de acei cai, vă dați seama că aici implică fonduri. Adică nu înțeleg cum am putea face. Să angajăm paznici care să pască caii sau ce să facem?”
La prefectura Tulcea continuă consultările asupra planului de acțiune lansat de instituție.
La dezbaterea din 15 martie, la care au participat și ONG-uri alături de instituții, șeful Direcției Sanitar-Veterinare, Mitică Tuchilă, și-a menținut punctul de vedere în privința cipării.
La sesizările celor din grupul civic SOS Caii Deltei că aceste animale sunt sălbatice și nu pot avea proprietari, Mitică Tuchilă a răpuns că: „Microciparea este un drept firesc, constituțional, al unui proprietar de animal să-și identifice animalul prin această acțiune.”
În 12 aprilie a fost organizată o nouă dezbatere la Prefectură pe aceeași temă a situației cailor din Delta Dunării. A fost prezent și cercetătorul Ștefan Răileanu, de la Asociația Veterinarilor de Ecvine din România, care insistă că „ciparea nu le aduce decât moartea” cailor sălbatici.
O soluție pe care a propus-o acesta din urmă este ca, în cazul cailor care nu au proprietari, să fie utilizată criodangalizarea, adică o marcare pe pielea animalului cu ajutorul azotului lichid la temperatură foarte scăzută. Așa ar putea fi ținută o evidență a cailor liberi și monitorizați de la distanță cu binoclul, consideră Ștefan Răileanu.
Totuși medicul veterinar nu trage mari speranțe că nu vor apărea abuzuri legate de împroprietăriri ale samsarilor. El propune să fie adoptată o ordonanță de urgență prin care să fie creat, pe model american, un fel de birou care să aibă mai multe atribuții strict legate de această populație de animale.
„Caii din Deltă merită acest lucru”, subliniază Ștefan Răileanu. Cercetătorul speră ca reprezentanții Direcției Sanitar-Veterinare să nu dea pe mână anumitor persoane un instrument pentru „măcelărirea cailor sălbatici”.
