„Pe-n picior de plai, pe-o gură de rai, unde doctor n-ai”, așa ar putea suna balada Miorița actualizată la realitatea românească a anului 2024.

În urmă cu o sută de ani, comuna Chiliile - situată la circa 46 de kilometri în nordul orașului Buzăul - număra 1.200 de locuitori. Acum, dacă mai sunt cinci sute împrăștiați în cele șapte sate. Și toți au același of.

„Nu avem medic de familie cu sediul, cu cabinetul medical în localitatea noastră. Ne-ar ajuta, cu siguranță, pentru că populația comunei este îmbătrânită, probleme de sănătate sunt”, spune Săndica Leu Dobre, secretarul general al comunei Chiliile.

Spre deosebire de anii trecuți, nu infrastructura medicală este problema. Un dispensar proaspăt renovat, în care autoritățile au investit 400.000 de lei, așteaptă medicul.

Distanța de până în 50 de kilometri față deBuzău, municipiul reședință de județ, unde e spital, nu pare mare pe hartă. În viața reală, însă, e o lungă călătorie: aproape un sfert din drum este din pământ pietruit.

La doar zece kilometri distanță, localnicii din Cănești, același județ Buzău, spun că sunt norocoși. O dată sau chiar de două ori pe săptămână, vine în sat medicul de familie Florin Pleșa.

De meserie inginer, Teodora Sfinteș este acum pensionară. Face săptămânal 300 de kilometri dus-întors de la București și până în Cănești, în munții Buzăului, unde are grijă de mamă și de soacră.

„E destul de complicat de trăit aici. Eu mai vin pentru părinți, dar altfel nu... Populația comunei e îmbătrânită, sunt mulți bătrâni care nu se pot deplasa, sunt mulți bătrâni pe care nu prea are cine să-i ajute. Un medic permanent aici ar fi o soluție ideală”, spune Teodora Sfinteș în timp ce așteaptă, alături de alți douăzeci de săteni, să intre la medicul de familie Florin Pleșa.

La fel ca multe alte localități din țară, și Căneștiul a pierdut lupta cu depopularea: din 1.400 de locuitori, în două decenii, au mai rămas jumătate.

Cum un medic de familie este plătit în funcție de numărul pacienților înscriși pe liste și ar trebui să deservească 1.800 de oameni, puținii oameni de aici fac zona neatractivă.

„Din acest motiv nu vine medic permanent să stea, că nu are suficienți clienți, să supraviețuiască”, explică primarul Marin Stoica pentru Europa Liberă.

„Este foarte important pentru comunitate să aibă un medic permanent în zonă, numai că aici comunitatea are un număr restrâns de membri și atunci este greu pentru cineva să vină în fiecare zi”, completează medicul de familie Florin Pleșa.

Mașina e cel mai bun medic în jumătate din comune

Mașina pe care o are este salvarea la care apelează Adriana Tudor (27 de ani), în momentul în care fetița ei, Sofia, de un an și trei luni, are probleme medicale. Tânăra locuiește în comuna Colelia, județul Ialomița.

Când are nevoie, spune că face drumul de 100 de kilometri dus-ntors, până la Slobozia, la Urgențe. Este cel mai apropiat oraș.

„În ultima lună chiar am ajuns de două ori, pentru că aici nu avea cine s-o vadă”, povestește femeia.

Comuna Colelia are o policlinică în care autoritățile au investit 2,7 milioane de lei.

Spațiul este dotat pentru oftalmologie, ORL, stomatologie, cardiologie, ginecologie, diabetologie și medicină de familie. În lipsa specialiștilor, mai toate cabinetele sunt goale.

Doar medicul stomatolog Mădălina Teodora Vlad este disponibilă zilnic pentru pacienți.

Dimineața este la Colelia, după-amiaza la 20 de kilometri distanță, la Munteni – Buzău, unde mai are un cabinet. Pentru ca pacienții să poată să beneficieze de serviciile medicale, ea face naveta 240 kilometri dus-întors din București.

„Părinții mei sunt din zonă. Mi-am pierdut tatăl și-a trebuit să mă retrag, să-i fiu de ajutor mamei. Mi-am făcut cabinetul ca să nu stau degeaba și să-mi practic meseria, să merg mai departe. Nu cred că voi rămâne aici pentru totdeauna, dar momentan este bine”, spune medicul stomatolog Mădălina Teodora Vlad (37 de ani).

Ea crede că va mai sta cel mult doi ani aici, pentru că în acest interval de timp fiica ei va trebui să meargă la școală, în București, și vrea să-i fie aproape.

Și banii reprezintă un motiv să nu mai rămână, pe lângă costurile pe care le are cu naveta. În Capitală ar câștiga de două-trei ori mai mult, cu mai puțină bătaie de cap.

Mutarea la sat, unde nu este medic

Lipsa medicilor nu afectează doar localități din zonele montane sau cele din mijlocul câmpiei. Probleme sunt și în localitățile din apropierea Capitalei. Una dintre ele este comuna Drăgoești, la 40 de kilometri de București.

Autoritățile locale au investit deja 200.000 de lei în amenajarea dispensarului și au făcut demersuri pentru ridicarea unei clinici de 3 milioane de lei. Cea mai mare problemă pe care o au, însă, este faptul că nu reușesc să găsească și specialiști pentru ele.

Nicoleta Dinu (27 de ani) s-a mutat aici din București, în urmă cu zece ani. Are doi copii mici, de trei luni, respectiv șapte ani.

„Fetița și băiețelul i-am înscris la medic București. Adică, dacă am o problemă cu un copil, mă duc la București cu el (80 km dus-întors, n.red.)”, spune tânăra.

Nicoleta este una dintre românii care au decis să se întoarcă la viața de la sat. În urmă cu zece ani, atunci când a luat această decizie, circa 43,6% din populaţia României trăia în mediul rural.

Procentul a continuat să scadă până când, din cauza pandemiei, Institutul Național de Statistică a raportat în 2021 o creștere a populației din mediul rural pentru prima oară după 2007.

Aproape 30.000 de români s-au mutat la țară în 2020. În paralel, populația din mediul urban a cu scăzut cu circa 170.000 de oameni.

La nivelul acestui ani, un raport al Avocatului Poporului prezenta date conform cărora 328 de comune din România nu aveau niciun medic de familie. Populația afectată era de circa 560.000 de oameni, adică 2,52% din oamenii care trăiesc în țară.

„Am avea nevoie, în acest moment, de aproximativ 1.500 de medici care să intre în sistem pentru a ne încadra în norma stabilită în contractul-cadru, și anume ca medie de 1.800 de pacienți per medic” vorbește despre deficitul de specialiști Gindrovel Dumitra, secretar general al Colegiului Medicilor din România.

Variantele de avarie: voluntarii

Implicarea civică ar putea fi una dintre soluții. Există inițiative politice sau religioase, cum ar fi „Sănătate pentru sate”, la care participă voluntari de la Paraclisul Catedralei Naționale.

Un alt exemplu este „Caravana de bine” a Crucii Roșii Române, care a trecut prin 16 județe în ultimii doi ani. În comuna buzoiană Chiliile, cei șase medici și zeci de asistenți medicali și voluntari ai Crucii Roșii Buzău i-au consultat pe localnici timp de două zile.

Un alt proiect este al studenților de la medicină. Campania „Împreună pentru sănătatea rurală” s-a desfășurat deja în 22 de județe.

Ina Dinu (23 ani) este studentă în anul IV la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București și a participat la șapte dintre caravane.

„Pentru că bunica mea este din mediul rural, am văzut cât de mare este nevoia de medici. Atunci când a avut nevoie, nu a existat un medic în satul ei. Am văzut că asta se întâmplă în foarte multe sate din România și atunci am hotărât să mă implic”, spune Ina Dinu, coordonatoarea campaniei „Împreună pentru Sănătatea Rurală”, pentru Europa Liberă.

Ștefana Maria Greavu (24 ani) este studentă în anul V la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila și vicepreședintă la Societatea Studenților în Medicină din București.

Ea se implică în organizarea caravanelor: „Căutăm zone în care nu există dispensar, în care oamenii trăiesc în comunități mai izolate, nu au foarte mult acces la toate facilitățile oferite de un oraș.”

„În general, discutăm și cu oameni din acea comunitate, să ne dăm seama care sunt problemele și, în funcție de asta, ne dăm seama dacă este sau nu un sat potrivit”, spune Ștefana Maria Greavu.

Soluțiile politice se lasă așteptate

Acțiuni similare sunt organizate și în celelalte centre universitare din țară, dar inițiativele civice nu sunt însă constante și nu pot înlocui absența medicului de familie.

Pentru a rezolva criza, primarii cer schimbarea legislației, să poată aduce mai ușor doctori în comunitățile locale.

„Una dintre problemele pe care le-am întâmpinat este de a face licitație pe cabinet și, în condițiile în care se prezintă un singur doctor, nu poți să ții licitația. O aberație, o tâmpenie! Când aștepți să vină doi?”, susține Nechita Niță, primar în comuna Colelia din județul Ialomița.

„Pe mine nu mă încălzește să încasez o chirie, pe mine mă încălzește să vină (medicii, n.red.) către cetățeni, pentru că sunt suferinzi. Comunitățile sunt îmbătrânite și suferinzi, bătrânii au nevoie de rețetă, au nevoie de doctor”, completează primarul.

Punctul său de vedere este similar cu cel al majorității edililor din mediul rural.

„Toți primarii ar fi dispuși să susțină un medic de familie și din banii locuitorilor acelei localități, pentru a-l avea. Este nevoie, sunt oameni bătrâni, sunt oameni cu copii mici care nu au posibilități să se deplaseze chiar și zece kilometri distanță. Nu este normal”, declară Mihail Gheorghe, primar în comuna Drăgoești din județul Ialomița.

În timp ce primarii așteaptă dezlegarea legislativă, în jumătate din cele 2.700 de comune ale României accesul normal la medic rămâne doar un vis frumos a cărui realizare nu se știe când va avea loc.