Firma care administrează fosta intreprindere agricolă de producție este în insolvență de 11 ani, datoriile acesteia fiind uriașe: 70 milioane de lei la AVAS, 11,5 milioane de lei la DGFP Constanța, 390.000 de lei către Agenția Domeniilor Statului (ADS), 400.000 de lei către primăria Topraisar și 81.000 de lei către SC Semper Florens, o societate la care Dumitru Florea este acționar cu 40 procente.
De 11 ani în insolvență, fostul IAS condus de Dumitru Florea încearcă să scape de faliment, fiind administrat judiciar de o firmă de specialitate. Astfel, potrivit unei decizii civile a Curții de Apel Constanța și publicată în Monitorul Oficial, Buletinul procedurilor de insolvență al firmei SC Toplacer SA, societatea are următorii creditori definitivi în ordinea valorii creanțelor acestora: „AVAS București cu AVAS București – 70.111.129 de lei (cesiune creanță Bancorex), DGFP Constanța - 11.495.559 de lei, ADS – 390.546,15 de lei și SC Semper Florens SRL – 81.000 de lei”.
În ianuarie 2009, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), fostă AVAS, a făcut publică lista datornicilor preluați de la Bancorex cu obligații către AAAS. La poziția 109, figurează și societatea Toplacer SA Topraisar din Constanța cu un împrumut de 2.001.251 de dolari la nivelul anului 1995. (https://www.aaas.gov.ro/upload/Debitori%20Bancorex.pdf)
Afacere păguboasă
În acest moment, potrivit termene.ro, acționarii firmei Toplacer SA, înființată în 1991, sunt Asociația Toplacer cu 72,72% acțiuni, Fondul Proprietății Private (FPP) Transilvania cu 27,26 la sută și Dumitru Florea cu 0,02% acțiuni.
La rândul ei, Asociația Toplacer a fost înființată în anul 2000. Potrivit Registului Național al Asociațiilor, asociația are 12 membri fondatori, foști angajați ai IAS-ului, printre care și Dumitru Florea, consiliul director fiind format din Traian Bajdechi, partenerul de afaceri al lui Florea în firma Semper Florens. Scopul declarat al asociației este ”dobândirea dreptului de proprietate asupra acțiunilor emise de SC Toplacer SA”.
De 11 ani în insolvență la Tribunalul Constanța, cu activele vândute în mare parte, fostul IAS îi plătește salariu directorului Florea. Astfel, potrivit declarației de avere din 2018, acesta a primit de la SC Toplacer un salariu anual de 50.000 de lei care se adaugă la pensia anuală de 60.000 de lei.
Statul nu a recuperat mai nimic din datoriile uriașe ale firmei. Raportul buletinului procedurii de insolvență din februarie 2019, arată că în ultimii șase ani, SC Toplacer a vândut active în valoare de 38.500 de lei, cheltuielile aferente procedurii de lichidare fiind de 28.000 de lei. ”Valoarea totala a fondurilor obtinute din lichidarea judiciara a averii debitoarei sunt în valoare de 44.188 de lei, din care se va distribui suma de 17.000 de lei catre creditorul A.V.A.S. - avand ipoteca rang 1, contract gaj fără deposedare”.
Florea neagă orice datorie
Contactat telefonic, tatăl procuroarei Adina Florea a negat vehement că ar avea vreo datorie către AVAS. „N-am nicio datorie domle, vedeți-vă de treabă. Am achitat tot, toate le-am plătit la scadență. E ciudat, dar eu vă spun ce e real, nu ce-i ciudat. Lunile astea le-am achitat, anii trecuți nu aveam de unde. Am avut bani de luat, i-am luat și i-am dat acolo unde aveam datorie. Puteți să veniți la contabilitate să vedeți. Dar eu nu mai am acum contabilitate, sunt pensionat și încet, încet am lichidat, de asta spun că nu mai am datorii. E o eroare acolo undeva”, ne-a declarat Florea.
Întrebat cine a avut ideea împrumutului la Bancorex, Florea a continuat: „Nu înțelegeți că n-am niciun împrumut la nicio bancă? Nici asociația dumneavoastră? Păi nici asociația, că eu sunt asociația!”, a completat consilierul județean.
Am întrebat lichidatorul judiciar care are grijă de activele SC Toplacer SA care este adevărul. Societatea Dăscălescu & CO SPRL ne-a transmmis tabelul definitiv actualizat al obligațiilor debitoarei Toplacer SA din care rezultă clar că firma are datorii totale de 82,9 milioane de lei.
Declarații aiuritoare
Dumitru Florea s-a remarcat printr-o serie de declarații ciudate, făcute la televizor. Astfel, pe 6 septembrie 2018, în contextul în care fiica sa, Adina Forea a fost nominalizată de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader pentru șefia DNA, consilierul județean de șase mandate a sugerat, la B1Tv, că președintele Iohannis „poate avea probleme” cu DNA, dacă fiica lui va conduce instituția. „Eu cred că va pune mâna și va încerca să le rezolve. Nu știu dacă le va rezolva așa de repede. Sunt diferite probleme. Problemele sunt ale lui Kovesi, ale lui Iohannis și alții ca ei”, a declarat Dumitru Florea, consilier județean la Constanța, aflat la al șaselea mandat
Când moderatorii i-au atras atenția că președintele Klaus Iohannis nu are probleme penale, Florea a replicat: „Nu a avut, dar poate să aibă”, a continuat Dumitru Florea.
Deși este consilier județean de șase mandate, CV-ul lui Dumitru Florea nu este de găsit. Am întrebat la Consiliul Județean Constanța de ce nu publică informații minime despre aleșii locali. ”CV-urile consilierilor județeni nu sunt postate pe site-ul Consiliului pentru că legea nu cere acest lucru. Ei practic nu sunt angajați ai CJ, din acest motiv nu există un dosar de personal. Există un dosar personal al fiecărui consilier județean, dar doar cu actele necesare conform legii. Atât.”, ne-a declarat Ovidiu Chirca, inspector în cadrul departamentului de Comunicare și Protocol al CJ Constanța.
Adina Florea a fost propusă de trei ori de fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, pentru funcția de șef al DNA, de fiecare dată aceasta fiind respinsă de președintele Klaus Johannis.
Într-un final, Florea a ajuns să ocupe funcția de adjunct al Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). După numirea șefului acestei structuri în funcția de judecător constituțional, Adina Florea a susținut un interviu pentru a deveni șefa Secției, clasându-se pe primul loc. Validarea interviului și numirea ei ca procuror șef al SIIJ s-a izbit de refuzul a șapte membri din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) care au anunțat că nu vor asigura cvorumul în ședința plenului până la punerea în practică a recomandărilor raportului Comisiei de la Veneția și a raportului GRECO.
Bancorex, vacă de muls pentru mahării vremii
Bancorex a fost o bancă de stat care a funcționat până în 1999, când a fost închisă. După ce a acordat peste 1000 de credite neperformante, instituția a intrat în incapacitate de plată. Cauza a fost acordarea unor împrumuturi cu dobânzi foarte mici și credite foarte mari, fără garanții. Clienții Bancorex au fost, în special, oameni politici de după 1990, ofițeri ai fostei Securități și afaceriști „de carton” apăruți imediat după Revoluția din decembrie 1989.
Câteva exemple de afaceriști îmbogățiți de Bancorex: firmele fraţilor Viorel şi George Constantin Păunescu ar fi luat 200 de milioane de dolari împrumut, Ioan Niculae, proprietarul grupului de firme Interagro, dator cu 80 de milioane de dolari. Alți datornici: firma omului de afaceri sirian Omar Hayssam, Moldo Drinks (fosta Bucovina Mineral Water), cu 1,33 milioane dolari, dar și firma Ewing Hermes a afaceristului Ilie Alexandru, din Slobozia, care lua de la Bancorex, în 1995, un credit de 12 milioane de dolari. Nu l-a mai înapoiat niciodată. Identic, firma Sanca, a lui Alexandru Răducanu, a primit aproape 60 de milioane de dolari și a garantat cu nişte grajduri dărăpănate. Nimic nu s-a recuperat din acest împrumut.
În cele mai multe cazuri, dobânda la împrumuturi a fost de 5%, în conditiile în care dobânda la un credit normal în acea perioada era de circa 100%. De cele mai multe ori, garanțiile depuse de cei care au solicitat creditele nu acopereau nici un sfert din valoarea împrumutului. Devalizarea Bancorex a costat statul român aproximativ 2,5 miliarde de dolari. Acesti bani au fost plătiți din buzunarul fiecărui român.
„Creditele se dădeau pe ochi frumoși, ăsta este și motivul pentru care banca a ajuns în faliment. Sunt povești nenumărate în presă demnitari, diverși potentați ai vremii care sunau, încurajau, ghidonau povestea către faliment. Vorbim de o bancă care în vremea respectivă reprezenta undeva spre 30% din activele bancare ale României. O vacă de muls extrem de grasă, pentru diverși. În 2006 când am preluat povestea asta, oamenii din AVAS se temeau să facă executări silite. Când s-au preluat creanțele Bancorex, de 4 miliarde de dolari echivalent, evaluatori independenți au estimat că probabilitatea de recuperare este de 12%”, ne-a declarat Răzvan Orășanu, fost director al AVAS, când au fost publicată pentru prima dată lista datornicilor care au luat credite de la Bancorex.
Facebook Forum