Măsura e prevăzută în PNRR în condițiile în care numărul mașinilor de mâna a doua importate de România a crescut semnificativ în ultimii ani, după eliminarea timbrului de mediu în 2017, taxă considerată ilegală de către instanțele de judecată.
Numai în 2017, România a importat aproape 520.000 de autoturisme de mâna a doua, iar peste 70% dintre acestea erau mașini diesel poluante. Datele statistice arată că din aproximativ 7,3 milioane de mașini înmatriculate în prezent în România, aproape patru milioane sunt mașini mai vechi de 15 ani.
Planul Național de Redresare și Reziliență arată că mașinile poluante vor trebui înlocuite cu unele cu emisii reduse sau electrice. Cei care vor aduce mașini mai vechi de 15 ani vor risca să nu le mai poată înmatricula.
„Prin reformele și investițiile propuse în cadrul componentei se va asigura completarea rețelei de stații electrice de reîncărcare cu 52 de stații de încărcare electrică care vor avea 264 de puncte de încărcare până în anul 2026 pe cele 4 autostrăzi propuse prin PNRR, contribuind astfel la obiectivele stabilite prin Pactul Verde European”, prevede PNRR.
Transportatorii rutieri spun că PNRR, așa cum arată acum, nu va face decât să împovăreze firmele de transport cu noi taxe, în timp ce mașinile electrice vor fi sprijinite.
„Noi nu contestăm că trebuie taxată popularea, dar haideți să vedem cum îi ajuți pe oamenii ăștia, cum duc ei mașinile la fiare vechi? Ei și-au luat o mașină veche să se plimbe de colo colo sau să-și facă treburile, dar hai să vedem cu ce îi ajutăm. Nu ne-am opus niciodată unei taxe de poluare”, spune Vasile Ștefănescu, președintele al Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (C.O.T.A.R.)
Transportatorii sunt nemulțumiți că PNRR nu aduce nicio măsură de sprijin pentru firmele de transport.
„Transportul de marfă, de persoane aduce 15% din PIB-ul României, dar nu văd nimic în PNRR pentru asta. Eu n-am văzut nimic. Nu am cerut nimic de pomană, dar ajută-mă cu ceva, cu ce să schimb toate mașinile în 2-3 ani?”, întreabă Vasile Ștefănescu.
El mai spune că transportatorii de persoane nu sunt ajutaţi cu nimic. „Transportul de persoane se poate face cu mașini până-n 15 ani, să propunem ca acest transport să se facă cu mașini de 5-6 ani. Dar trebuie gândit un plan”, mai spune președintele C.O.T.A.R.
Experții în mediu susțin că nu există măsuri care să nu includă taxe și care să ducă la mai puțină poluare. Mașinile poluante din România nu vor face decât să atragă noi sancționări (infringement) ale României de către Comisia Europeană din cauza nerespectării angajamentelor luate privind reducerea emisiilor de CO2.
„Noi estimăm că în ultimii 2 ani s-au anulat toate progresele pe care le-a făcut programul Rabla în ultimii 15 ani. Rabla nu a avut niciodată criterii de mediu clare ca să vedem câte emisii s-au evitat prin introducerea acestui program”, susține Mihai Stoica, director executiv la organizatia 2Celsius.
„Ministerul Mediului se gândea dacă poate să ia alte măsuri care nu sunt măsuri care să taxeze, care să prevină importul de mașini second hand. Dar nu există în momentul de față nicio măsură care să evite taxele care să funcționeze în Europa”, mai arată Mihai Stoica. Acesta spune că sunt orașe în Europa, în special în Franța și Belgia, în care poluatorul este taxat la kilometru.
„La nivelul orașelor poți să introduce niște măsuri care să elimine treptat mașinile poluante. Luând modelul Bruxelles-ului, începi să elimini mașinile cele mai poluante în funcție de norma Euro, iar apoi în funcție de tipul de combustibil – benzină și diesel”, a mai spus directorul executiv de la 2Celsius.
Ce măsuri prevede PNRR în materie transportului sustenabil:
- Aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;
- Creșterea cu cel puțin 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020);
- 52 de stații electrice construite (cu 264 de puncte de încărcare), se va contribui astfel la de construcția la nivelul UE a cel puțin 1 milion stații electrice de încărcare pana in 2025;
- Înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020).
- Achiziția de material rulant ecologic – 20 de trenuri (electric-EMU/baterii-BEMU) - aceste trenuri vor circula atât pe rețeaua feroviară națională ca trenuri de lung parcurs (de tip IR și IC), cât și ca trenuri de scurt parcurs (de tip R) precum și în serviciul metropolitan (de tip S-Bahn)
Un studiu realizat în urmă cu trei ani de organizația de mediu 2Celsius arată că numai în 2017, România a importat aproape 520.000 de autoturisme second-hand, peste 70% dintre acestea fiind diesel-uri poluante. Peste 80% dintre ele au fost produse înainte de 2011, adică înainte de intrarea în vigoare a standardelor Euro 5 pentru toate autoturismele – care necesitau filtre de particule diesel (DPF). Cercetarea arăta că marea majoritate a acestor autoturisme importate nu sunt echipate cu DPF standard și, prin urmare, emit particule fine periculoase care provoacă cancer și care sunt deja o problemă a României.
România a avut până în urmă cu 4 ani o taxă auto - denumită timbrul de mediu - înființată în 2013 prin ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013. Timbrul de mediu trebuia plătit o singură dată la înmatricularea unui autovehicul în România sau la prima vânzare în țară către altă persoană.
În 2016, timbrul de mediu a fost declarat parțial ilegal de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene din cauza neconcordanțelor cu legislația UE, iar la 1 februarie 2017 Parlamentul a eliminat complet această taxă. De atunci, România nu a mai aplicat nicio taxă dedicată pentru autovehiculele importate.
