Linkuri accesibilitate

Taxa pe arta și drepturile artiștilor, la mâna unei asociații acuzate de netransparență


Galeriile de artă, muzeele și casele de licitații vor avea cel mai mult de suferit dacă se introduce taxa de 70 de lei pentru fiecare operă de artă expusă public

Inițiativa asociației Visarta, o societate non-profit care încearcă să taxeze orice operă de artă expusă public cu 70-100 de lei este ținta unor critici din partea artiștilor și a agenților de artă, aceștia fiind nemulțumiți de modul netransparent în care s-au desfășurat negocierile și de modul în care se distribuie sumele încasate de asociație.

Partener al Visarta, Asociația Națională a Muzeelor din România, arată, într-un punct de vedere, că propunerile Comisiei de negociere de taxare a operelor de artă expuse în galerii sunt neavenite deoarece această comisie de negociere a fost convocată și constituită nelegal, iar termenul de analiză este foarte scurt.

Elvira Lupșa, agent de artă, se declară revoltată de inițiativa Visarta de a taxa orice lucrare de artă expusă public. „Monopolul asupra legilor îl are guvernul, dar monopolul asupra activităților economice sau culturale nu îl poate avea nimeni într-o societate democratică. Este o inițiativă inutilă. Nici acum nu-mi este clar dacă această nouă taxă se aplică doar pentru operele expuse de membrii Visarta sau pentru toate operele artiștilor din expoziții. O entitate privată nu are voie să pună monopol pe o astfel de activitate. Eu nu am auzit de această asociație până acum două zile”, a declarat pentru Europa Liberă Elvira Lupșa.

Colectare obligatorie, cu sau fără mandat

Dreptul la suită înseamnă dreptul de a încasa o cotă din preţul net de vânzare obţinut la orice revânzare a unei opera de artă, ulterioară primei înstrăinări de către autor.

Visarta, printr-o serie de amendamente din 2004 la legea dreptului de autor, este îndreptățită să colecteze suita pentru toți artiștii din țară, chiar dacă aceștia nu au mandatat asociația pentru a face acest lucru. Astfel, orice artist îndreptățit să primească acești bani trebuie să o facă prin intermediul Visarta, asociație care-l taxează cu 15% din valoarea suitei. În 2004, ministru al Culturii era Răzvan Theodorescu și legea a trecut prin Parlament fără nicio problemă, în ciuda acestor carențe majore.

Potrivit statutului asociației, suitele se colectează și în cazul în care nu sunt revendicate de artiști în termen de 3 ani, se împart între membrii societății.
Visarta susține că virează aceste sume artiștilor din România și din lume, care nu au mandatat-o să colecteze, dacă aceștia le cer banii în termen de 3 ani. Întrebarea firească este de unde să știe artiștii că Visarta a colectat pentru ei suita din moment ce nu sunt înscriși în asociație? Apoi, Visarta cum îi contactează pe artiști sau urmașii lor, daca nu au contactul lor, neavând contract de reprezentare?

Sume repartizate și neplătite


Visarta colectează dreptul de suită și pentru artiștii decedați în urmă cu până la 70 de ani. Este evident că moștenitorii artiștilor, răspândiți în întrega lume, nu au de unde să știe că Visarta le-ar fi colectat vreo suită și să o ceară. În lipsa acestei cereri, banii sunt împărțiți între membrii asociației.

Pe site-ul societății, Visarta arată că ar avea reprezentare pentru 610 artiști din țară. În realitate, cum se împart banii, doar conducerea Visarta știe. De exemplu, în 2018, asociația a strâns 845.902 de lei, reprezentând „sume repartizate și neplătite”.

Am întrebat Visarta ce sume au primit din redistribuire în ultimii 5 ani membrii asociației. Nu am primit un răspuns până la momentul publicării acestui material.

Suzana Dan, artist plastic și manager cultural, nu face parte din asociația Visarta. „Sunt afectată de orice decizie de taxare sau suprataxare. În legătură cu dreptul de suită, nu am primit o notificare oficială din partea Visarta că a colectat bani în numele meu și o invitație să-i ridic. Am fost informată neoficial de acest lucru, chestiune care nu este deloc în regulă”, ne-a declarat Dan.

Pictorul Roman Tolici spune că nu este membru al Visarta și nici nu-și dorește asta. „Mi se pare a fi o societate abuzivă. La un moment dat, un prieten a făcut niște filmări în atelierul meu. Visarta l-a apelat să-i plătească drepturile de filmare. Am fost deranjat pentru că, fără acceptul meu, au făcut acest lucru. Pare a fi un monopol. O singură asociație își asumă această colectare. M-au sunat și am primit de câteva ori niște bani de la ei”, a declarat pentru Europa Liberă Roman Tolici.

Sculptorul Aurel Vlad nu mai știe dacă face parte din Visarta,dar a primit și el, demult, niște bani de la asociație și consideră că taxarea celor care oragnizează expoziții este o idee proastă. „Și așa stăm cu lucrările în ateliere. Dacă se aplică această taxă o să stăm de 10 ori mai mult cu ele în ateliere. Galeriștii nu au fonduri. De unde să plătească aceste sume?”, a declarat pentru Europa Liberă Aurel Vlad.

De partea cealaltă, Irina Florescu, președinta Visarta spune că societatea este îndreptățită legal să adune acești bani și că de 25 de ani nu se aplică legea drepturilor de autor. „Obținem cu greu aceste sume, casele de licitații nu plătesc dreptul de suită. Metodologia propusă recent este un draft, un proiect, am invitat la negociere toate părțile. E adevărat că percem un comision de cel mult 15%, dar au fost cazuri când acesta a fost de 7 procente. Eu am urmat calea legală pentru a pune în practică acest drept”, ne-a declarat Florescu.

Adunarea generală decide


Întrebată dacă drepturile de suită nerevendicate de artiști și mai vechi de 3 ani se împart tuturor celor 600 de membri ai asociației, așa cum se arată în statut, Florescu ne-a declarat că aceste sume se împart așa cum decide adunarea generală a societății, fără a ne oferi alte detalii. Întrebată de cuantumul acestor sume, Florescu a evitat răspunsul. „Sunt sume derizorii. Mi-e și rușine să vă spun. Au fost niște discuții acum ceva ani, la ministerul Culturii, unde se propunea ca sumele nerevendicate să fie transferate ministerului. Moștenirea trebuie să rămână breslei, nu să ajungă la orice politruc”, ne-a mai declarat Florescu.

Visarta colectează și alte taxe de la artiști. În 2020, taxa de înscriere în asociație a fost stabilită la 50 de lei, iar cotizația anuală la 350 de lei.
Pe lângă aceste sume, asociația mai percepe un comision de administrare de 15% pentru fiecare plată făcută către artiști. Aceste cheltuieli se duc pe salariile a „doi angajați, chirie, operatorii IT, avem contracte cu case de avocatură”, mai susține Florescu.

Newsweek a arătat că Visarta încearcă să obțină un monopol în ceea ce privește colectarea drepturilor de autor în domeniul artelor vizuale și că se discută o metodologie care taxează cu sume între 70 și 100 de lei orice tablou, fotografie sau operă de artă expuse în public.

XS
SM
MD
LG