Linkuri accesibilitate

Taxarea bătrânilor, Ungaria se simte « trădată » de Europa și de ce Estul se ține mai bine în pandemie. Revista presei europene


Migrant la granița Serbiei cu Ungaria, așteptând o ipotetică deschidere a frontierei spre Europa.

Abia izbucnită, o nouă polemică transatlantică a căpătat repede o tentă politică: Paul Hudson, directorul multinaționalei farmaceutice Sanofi, cu sediul la Paris, a spus că de îndată ce se va găsi un vaccin, acesta va fi distribuit cu prioritate în SUA. N-a trebuit mai mult pentru ca în Franța să se declanșeze o indignare și o unanimitate politice rare.

Până și premierul Edouard Philippe a intervenit pentru a spune, conform Le Monde, că « accesul egal al tuturor la un vaccin nu este negociabil ». Emmanuel Macron a cerut ca viitorul vaccin « să nu fie supus regulilor pieței ». Întreaga afacere a amintit cum în martie deja Donald Trump încercase să cumpere firma farmaceutică germană CureVac, care lucrează la un vaccin împotriva coronavirus, până când guvernul Merkel a intervenit pentru a opri orice negociere.

Cine are bătrâni – să-i taxeze

În Belgia s-a declanșat un scandal de un alt gen: economistul flamand (și profesor la Oxford) Jan-Emmanuel De Neve a propus cât se poate de serios instaurarea unei « taxe corona » pe care să o plătească persoanele în vârstă pentru a acoperi parte din cheltuielile cu epidemia. Potrivit lui, nu este acceptabil moral ca tinerii să fie pretutindeni și sistematic cei care plătesc pentru această criză.

« Bătrânii trebuie să înțeleagă», spune el, citat de Le Soir, « că tinerii se sacrifică pentru ei, dar că își sacrifică în același timp și sănătatea mentală. » Și el continuă : « Au loc concedieri masive printre tineri. Asta riscă să ducă la răzmerițe și jafuri, pentru că tinerii ar putea să nu mai aibă nimic de pierdut. » Așa că, bătrânii trebuie puși la plată.

Ungaria se simte « trădată » de Europa

Joi 14 mai a fost o zi proastă pentru Victor Orbán. Pe de o parte, statul de drept în Ungaria a fost discutat în Parlamentul European, în absența lui Orbán, care a refuzat invitația eurodeputaților de a veni să se explice în fața legislativului european, propunând în schimb să o trimită la Bruxelles pe fidela lui ministră a justiției Judit Varga, ceea ce Parlamentul a refuzat.

Pe de altă parte, tot ieri, simultan cu dezbaterea din Parlament, Curtea Europeană de Justiție a condamnat Ungaria pentru faptul că ține azilanții și migranții în „condiții de detenție, ca în închisoare”, în lagăre special construite pe frontiera cu Serbia (verdictul curții este aici).

Site-ul maghiar de opoziție 444.hu o citează pe ministra justiției Judit Varga, care spune: « Hotărârea Curții Europene de Justiție echivalează cu a obliga Ungaria să primească imigranți fără nici un fel de control ».

În cotidianul conservator pro-guvernamental Magyar Nemzet ea este însă citată cu o frază și mai dură: « Uniunea Europeană ne-a trădat »!

Același Magyar Nemzet are și un articol în care revine cu presupusul pericol pus de George Soros și cum datorită faptului că unii membri ai ceea ce a fost numit viitoarea „Curte Supremă” a Facebook, cei care vor decide regulile conținutului rețelei sociale, au trecut prin fundații Soros, asta îi dă acum miliardarului maghiaro-american, din care Orbán și-a făcut o țintă de predilecție, o „armă cu mare putere de foc” (nagy tűzerejű fegyver). Sperietoarea Soros funcționează în continuare în Ungaria.

Spania – Franța: carantină reciprocă

Lа Madrid, El Pais anunță că Franța a decis să impună o perioadă de carantină de 14 zile vizitatorilor din Spania, Parisul fiind surprins de faptul că Spania decisese deja singură să facă asta. Franța a hotărât atunci să aplice aceeași măsură spaniolilor, potrivit principiului de “reciprocidad”. Până acum, erau excluși în Franța de obligativitatea carantinei toți cetățenii UE și din spațiul Schengen, precum și din Marea Britanie. Măsura luată unilateral de Spania creează deja un dezechilibru. Cu toate astea, pentru moment măsura luată de partea franceză rămâne retorică, iar Le Figaro scrie că nu e limpede când va intra ea în vigoare.

O serie de alte asemenea măsuri unilaterale și perturbări la nivel european, combinate cu închiderea peste tot a frontierelor fac ca The Guardian, la Londra să pună întrebarea dacă toate aceste tensiuni interne n-ar putea duce chiar la destrămarea UE.

Covid-19 e pe cale de a da argumente noi tuturor celor care doresc revenirea la apărarea intereselor naționale sau la statul-națiune. Se revine astfel la protecționism și la ațâțarea tensiunilor interne nord-sud sau est-vest.

De ce Estul se scoate mai bine din pandemie

La Moscova, cum o explică în detaliu Kommersant, ministerul de externe a decis să ceară oficial publicațiilor din SUA și Marea Britanie New York Times și Financial Times să-și modifice informațiile publicate despre bilanțul epidemiei în Rusia. Kremlinul se simte lezat de bănuiala că cifrele oficiale ar putea fi măsluite. Totuși, cu 2.300 morți recenzați pentru 252.000 de bolnavi, Rusia prezintă o mortalitate de șapte ori mai coborâtă decât media mondială, constată Libération, ceea ce justifică suspiciunile.

În restul Europei de est, situația rămâne însă mult mai puțin gravă decât în vest și tocmai aici se pune întrebarea: de ce iese Estul mai bine, în termeni umani, din această criză? Publicația franceză Le Courrier International, care în fiecare săptămână oferă un sumar al presei internaționale, caută să aducă un răspuns oferind în traducere un articol din Hospodárské Noviny de la Praga (articolul original aici).

Cotidianul economic praghez aduce astfel o serie de posibile explicații faptului că virusul a lovit mult mai puțin în Europa fostă comunistă. Printre acestea ar fi: obligativitatea vaccinului împotriva tuberculozei, care pare a oferi, cel puțin parțial, o protecție secundară și împotriva acestui virus. Faptul că zonele estice ale Europei sunt mai puțin frecventate, apoi, ferite de circulația intensă din vest. Se adaugă la asta obișnuința populației cu măsurile autoritare, cu sechestrarea în case de pe o zi pe alta. Dar, alt efect secundar important mai este și obișnuința fiecăruia de a se descurcă singur.

Apoi, spaima și fatalismul sunt înscrise în mentalități; obiceiul de a denunța, de asemenea. O mai mare tendință de a asculta de autorități...

În concluzie, spune ziarul praghez, oricât de ciudat ar suna, sau oricât de greu ne-ar fi s-o admitem, moștenirea comunismului i-a protejat pe estici de virus: vaccinarea obligatorie, spaima de autorități, arta fiecăruia de-a se descurca singur, fatalismul.

Întrebarea rămânând, desigur, dacă aici diagnosticul nu e cumva mai neliniștitor decât boala însăși.

Facebook Forum

Percheziții măști false
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:37 0:00
XS
SM
MD
LG