Şeful diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, vizitează astăzi Chişinăul într-un moment în care autorităţile moldovene, care au adus relaţia cu Bruxellesul într-un punct critic, îşi leagă mari speranţe de redresare a acestei relaţii odată cu începutul preşedinţiei române a Consililului Uniunii Europene. Ce promisiuni şi îndemnuri a lansat Meleşcanu la Chişinău?
Două accente prioritare ale discursurilor lui Teodor Meleşcanu de la Chişinău au căzut pe reforme şi pe viitoarele alegeri moldovene.
Mai întâi, într-o conferinţă de presă ţinută alături de omologul său de la Chişinău, Tudor Ulianovschi, apoi într-o ceremonie dedicată zilei profesionale a diplomaţilor moldoveni, la care a participat alături de Pavel Filip, premierul moldovean, şeful diplomaţiei române a subliniat importanţa celor două chestiuni.
Meleşcanu nu a spus direct că României îi va fi greu în cele şase luni de preşedinţie a Consiliului UE să sprijine o Moldovă care nu ar respecta standardele democratice la alegeri sau nu ar persevera în lichidarea restanţelor legate de reformele din justiţie.
Ceea ce a spus, totuşi, în limbaj diplomatic, poate fi tradus anume în această cheie.
„Vă asigur că România va continua să sprijine în mod ferm şi activ interesele R. Moldova în toate dezbaterile de la Bruxelles. Pentru credibilitatea demersului nostru este însă nevoie de rezultate vizibile în realizarea reformelor la Chişinău”, a spus el.
„În contextul apropierii alegerilor, am subliniat importanţa asigurării celor mai înalte standarde democratice. Pe această bază, Moldova îşi va putea consolida parcursul european”, a mai declarat Meleşcanu.
Acum două luni, ajutată de Ungaria, România s-a opus unui document critic la adresa R. Moldova ce urma să fie discutat în consiliul de miniştri de externe ai ţărilor Uniunii Europene. Întrebarea acum e dacă Bucureştiu şi-ar mai putea permite astfel de gesturi „de frăţie” în raport cu Chişinăul în cazul în care alegerile vor deraia mult de la standardele democratice sau dacă reformele ce ţin de buna guvernare, statul de drept, libertatea societăţii civile şi a mass-media din Acordul de Asociere vor rămâne pe linie moartă.
Printr-o altă declaraţie lansată la Chişinău, Teodor Meleşcanu anunţă Chişinăul că Parteneriatul Estic, de la lansarea căruia se împlinesc în 2019 zece ani, nu va fi lipsit de atenţia României, dimpotrivă Bucureştiul şi-ar dori să umple acest parteneriat cu un nou conţinut.
„Momentul aniversar al Parteneriatului Estic trebuie să fie un început al unui proces mai amplu de promovare a unor noi perspective strategice, a unei noi politici europene durabile în acest spaţiu. Ne dorim să fim facilitatorii acestui proces”, a declarat el, anunţând totodată o serie de reuniuni pe care România le va dedica pe durata preşedinţiei de şase luni a Consiliului UE acestei iniţiative ce pare să-şi fi epuizat deja potenţialul.
„Am asigurat că R. Moldova este în mod firesc una din priorităţile majore ale preşedinţiei României la Consiliului UE. Dorim să profităm de această oportunitate pentru aprofundarea relaţiei dintre R. Moldova şi UE. Reuşita procesului de integrare ţine în primul rând de Moldova însăşi”, a mai declarat şeful diplomaţiei române la Chişinău.
Când a vorbit la reuniunea diplomatică la care a asistat şi Meleşcanu, premierul Pavel Filip a stăruit astăzi pe ideea că, indiferent de criticile pe care şi le-a atras, guvernul său a privit mereu Acordul de Asociere şi integrarea europeană ca pe un subiect prioritar. Într-o scrisoare trimisă în urmă cu câteva săptămâni omoloagei sale din România, Viorica Dăncilă, Filip își exprimase speranța că, în perioada președinției române a Consiliului Uniunii Europene, Republica Moldova va avansa în relațiile sale cu UE și își va consolida poziția în cadrul Parteneriatului Estic.
