Financial Times: UE discută un embargou energetic împotriva Rusiei
Uniunea Europeană va discuta noi sancțiuni împotriva Rusiei, după imaginile cu masacrul de la Bucea, iar embargoul energetic este în discuție, relatează Financial Times.
Cotidianul scrie, citând surse anonime, că șefii țărilor UE plănuiesc să se întâlnească pe 6 aprilie pentru a discuta noi sancțiuni împotriva Rusiei, adăugând că un embargo asupra petrolului și gazelor face parte din discuție, precum și o interdicție pentru navele rusești care utilizează porturile din Uniunea Europeană.
Macron vrea interzicerea cărbunelui și petrolului din Rusia
Președintele Franței a îndemnat luni, într-un interviu acordat France Inter, la interzicerea cărbunelui și petrolului rusesc.
Emmanuel Macron s-a arătat de acord cu noi sancțiuni împotriva Moscovei, după ce Rusia a ucis sute de civili ucraineni la Bucea, în apropiere de Kiev.
„Există indicii foarte clare de crime de război. Armata rusă a fost cea care a fost la Bucea”, a declarat el, adăugând că „nu există pace fără justiție”.
El a mai sugerat că UE ar putea impune sancțiuni suplimentare împotriva persoanelor din Rusia.
Însă, președintele Franței nu a menționat gazul rusesc, care reprezintă aproximativ 40% din importurile UE.
Aproape 2,5 milioane de ucraineni au fugit în Polonia
Aproximativ 2.481.000 de persoane au fugit din Ucraina în Polonia de la începutul războiului, potrivit poliției de frontieră poloneze.
Cu toate acestea, numărul celor care au trecut granița a scăzut semnificativ în ultimele săptămâni.
Duminică au trecut 22.300, cu 6% mai puțin decât sâmbătă, și mult sub recordul de 142.300 stabilit pe 6 martie, transmite BBC.
Numărul mediu zilnic de persoane care treceau granița în Polonia înainte de începerea războiului era de 16.800.
De asemenea, există un număr tot mai mare de persoane care merg în Ucraina.
De la începutul războiului, 457.000 de persoane au intrat în Ucraina prin Polonia, a precizat poliția de frontieră poloneză.
Unele dintre persoanele care fug din Ucraina au părăsit deja Polonia. Profesorul Maciej Duszczyk, cercetător în domeniul migrației de la Universitatea din Varșovia, estimează că în țară au rămas între 1,3 și 1,4 milioane de refugiați.
Potrivit datelor ONU, în România au intrat peste 635.000 de refugiați.
Ce spune conducerea României despre masacrul din Ucraina
„Invazia rusă în Ucraina are consecințe teribile, de nedescris - imaginile de la Bucea și alte orașe din Ucraina trebuie să fie o atenționare pentru întreaga lume că trebuie să oprim această agresiune ilegală și că toți cei găsiți responsabili trebuie să plătească! Justiția internațională trebuie să prevaleze!”, a scris președintele României, Klaus Iohannis, pe Twitter.
Premierul Nicolae Ciucă a transmis: „Crimele îngrozitoare comise în Ucraina de soldații ruși trebuie judecate și pedepsite de justiția internațională. Copiii, femeile, civilii abuzați și uciși cu sânge rece așteaptă să li se facă dreptate”.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a condamnat „cu tărie atrocităţile oribile comise în Bucea şi în alte oraşe din Ucraina ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei”.
„Toţi autorii unor astfel de crime internaţionale trebuie să fie traşi la răspundere de justiția internațională. România sprijină pe deplin o anchetă amănunţită făcută de Curtea Penală Internațională”, a precizat el.
UK: Rusia își reorientează ofensiva în Donbas cu mercenari Wagner
Forțele militare rusești „continuă să se consolideze și să se reorganizeze în timp ce își reorientează ofensiva în regiunea Donbas din estul Ucrainei”, a anunțat Ministerul britanic al Apărării, luni dimineață.
„Trupele rusești, inclusiv mercenari de la compania militară privată Wagner, legată de statul rus, sunt mutate în zonă”, a adăugat Ministerul Apărării.
Oficialii britanici au remarcat pe parcursul săptămânii trecute că luptătorii din grupul de mercenari Wagner ar fi probabil folosiți de Rusia, în mare parte din cauza moralului scăzut al forțelor rusești și a eforturilor stagnate privind invazia.
Organizația Wagner este un grup de mercenari care a fost identificat pentru prima dată în 2014, când îi susținea pe separatiștii pro-ruși în conflictul din estul Ucrainei. De atunci, a fost implicată și în alte regiuni, inclusiv în Siria, Mozambic, Sudan și Republica Centrafricană. Grupul paramilitar a fost descris ca fiind armata privată a lui Vladimir Putin, scrie BBC.
Marea Britanie a inclus grupul pe lista sancțiunilor, la finalul lunii martie.
Oficiali SUA familiarizați cu evaluările serviciilor de informații americane au declarat că Rusia și-a revizuit strategia de război din Ucraina, ca să preia controlul asupra Donbasului și a altor regiuni estice, cu data țintă de 9 mai, relatează CNN.