Linkuri accesibilitate

Theodor Paleologu: „Biserica are un rol esențial în combaterea anumitor aberații”


 România, protest împotriva modificării ritualului de botez, cerut din ce în ce mai intens, după decesul unui prunc , februarie 2021
România, protest împotriva modificării ritualului de botez, cerut din ce în ce mai intens, după decesul unui prunc , februarie 2021

Poziționarea BOR în privința pandemiei a fost un punct de dezbatere încă de la începutul acesteia, în 2020, iar apariția vaccinului, amplificarea mișcărilor conspiraționiste, a celor care răspândesc informații false, dar și un nou Paște în pandemie, a readus în discuție rolul Bisericii.

Chiar și premierul Florin Cîțu, confruntat cu proteste de stradă și cu suficiente incoerențe în gestionarea pandemiei a făcut, recent, apel la Biserică. Apoi a pledat pentru ridicarea restricțiilor în noaptea Paștelui Ortodox.

Cât de important ar trebui să fie rolul Bisericii în astfel de vremuri? Potrivit istoricului Theodor Paleologu, Biserica trebuie să își îndeplinească rolul de a lumina. Cu privire la vaccin, cu privire la pericolul minciunii, cu privire la realitate și la faptul că rațiunea nu neagă credința și nici invers.

Europa Liberă: Ce rol are Biserica în perioade precum cea traversată de România în aprilie 2021?

Theodor Paleologu:Biserica are un rol foarte important. Biserica dă un sens, ne ajută să îndurăm o situația dificilă. În situații precum o pandemie, oamenii au nevoie de consolare, au nevoie de un sens, au nevoie de revenirea la anumite valori și evident că Biserica are un rol important de jucat, tocmai pentru a-i ghida pe cei care aderă la credința creștină.”

Europa Liberă: În ce măsură ar trebui să își asume Biserica și o implicare practică sau concretă, cum ar fi cea a informării?

Și în raport cu vaccinarea, e nevoie ca preoții să lumineze pe cei care au nevoie de o asemenea îndrumare.

Theodor Paleologu: Din câte știu s-au făcut deja multe în acest sens, chiar de anul trecut. În privința apelului recent al premierului Cîțu, urmat de un răspuns limpede al purtătorului de cuvânt al BOR, evident că Biserica are un rol extrem de important nu doar prin distribuirea de materiale informative, ci dând și un exemplu: sunt ierarhi, preoți cunoscuți care se vaccinează și îndeamnă și pe alții să facă la fel. Dar, mai mult de atât, Biserica are un rol esențial în combaterea anumitor aberații. Biserica nu trebuie să zică ’mergeți neapărat la vaccinare și vaccinați-vă cu cutare vaccin', nu ar fi în rolul Bisericii, e important să distribuie materialele de informare, dar mai este vorba de luminarea minților. Un rol de ghid, un rol important într-o perioadă dificilă. Ar fi vorba despre combaterea unor absurdități de tipul: ’vaccinul e anticristul’ - am citit asemenea aberații. Sunt, din păcate și unii preoți, e drept foarte puțini care au spus astfel de lucruri, dar mai degrabă sunt laici ortodocși sau care își zic ortodocși, sunt site-uri pseudo-ortodoxe radicale care propăvăduiesc asemenea absurdități. Vaccin – anticrist – conspirația mondială, apoi această idee complet falsă că vaccinul ar fi experimental, pur și simplu e un non-adevăr, o minciună gogonată, din păcate ați văzut că sunt și medici care răspândesc această dezinformare., că vaccinul ar fi experimental. Nu știm noi, că nu suntem în domeniu dar dacă ne informăm, aflăm că nu este experimental.

Theodor Paleologu
Theodor Paleologu

Deci e vorba, cred, în primul rând de a face lumină, de a explica, de pildă, că au mai existat frici în legătură cu vaccinul . În secolul XIX fugeau țăranii din sate când aveau loc campanii de vaccinare pe vremea regelui Carol 1. Prin contactul pe care îl are cu populația, Biserica poate să răspândească lumină. Este rolul Bisericii să facă asta. Și în raport cu vaccinarea, e nevoie ca preoții să lumineze pe cei care au nevoie de o asemenea îndrumare.”

Europa Liberă: Și face, în acest moment, Biserica suficient în acest sens?

Theodor Paleologu: Dacă ne uităm atent, o să vedem că cei care răspândesc asemenea absurdități sunt, în majoritate laici. Da sunt si clerici, puțini, dar au ecou mare. Aberațiile unui cleric sunt, da distribuite masiv, dar de laici , în special. Clerul este totuși mai educat, a învățat la școală că nu există opoziție între rațiune și credință, că Pasteur era un catolic practicant. Au învățat câte ceva din toate acestea. Însă, printre oamenii needucați există o nevoie de senzațional, o nevoie de scenarii conspiraționiste, apocaliptice. Și e suficient să vină un singur cleric cu mesaj conspiraționist, că are, imediat un succes fantastic în rândul publicului care dorește așa ceva. Vorbim totuși de o minoritate care este foarte vizibilă și ascultată în anumite zone ale societății românești."

Europa Liberă: Ce ar putea ajuta? Ar ajuta gesturi concrete? Punerea la dispoziție a spațiilor bisericii, gesturi foarte aplicate ar schimba ceva?

Theodor Paleologu:Trebuie văzut de la caz la caz și trebuie lăsați preoții să decidă. Structura Bisericii Ortodoxe este foarte ierarhizată , uneori chiar exagerat la nivelul sancționării oricărei forme de inițiativă, oricărei formă de autonomie.. Dar sunt cazuri și cazuri, nu toți episcopii sunt la fel, unii episcopi sunt adevărați despoți, alții nu, dimpotrivă. Pentru situațiile precum cele menționate, de implicare concretă, ar trebui ca și episcopatul să se implice. Și atunci sunt convins că ar fi mulți preoți dispuși să se implice, și-ar oferi serviciile."

Europa Liberă: Dacă privim in istorie, care ar fi un exemplu relevant pentru rolul bisericii într-o chestiune de sănătate publică?

Theodor Paleologu:Toate pandemiile sunt un exemplu despre cum poate ajuta Biserica. Și spiritual, și organizatoric. Există o lungă tradiție de implicare a bisericii în activitățile spitalicești. Să nu uităm că primele spitale din Europa au apărut lângă biserici sau mânăstiri. E o implicare normală, firească, decurge din învățătura lui Cristos, de pildă din parabola bunului samaritean, care pledează pentru implicarea creștinilor în asemenea momente.”

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG