Linkuri accesibilitate

Reportaj | Timișoara, 2023. Capitala culturală europeană la start: laude, critici și culoare


Grand Opening al programului Timișoara Capitală Culturală a Europei. Piața Unirii a reunit mii de oameni, timișoreni, oaspeți din străinătate și de peste tot din România

Deschiderea anului cultural 2023 a adunat în jurul Timișoarei străini din 41 de țări și numeroși români. Ziua de 17 februarie și-a pus la bătaie rezervele de soare stimulând entuziasmul timișorenilor.

Trei zile de evenimente în centru și în cartiere au însemnat un tur de forță pentru organizatori.

Epicentrul distracției s-a mutat în piața barocă a orașului, oferind un spectacol paralel al clădirilor puse în valoare de proiecțiile luminoase, în acord cu sloganul „Luminează orașul prin tine!”.

Sala Operei din Timișoara: Gala deschiderii ECoC
Sala Operei din Timișoara: Gala deschiderii ECoC

Un incident minor, căderea pentru câteva minute a curentului chiar în timpul reprezentației de gală de la Operă, a făcut ca sloganul să devină subiect de ironii. Însă ziua a fost dominată de o atmosferă pozitivă și chiar de entuziasm.

Statistici grăitoare

Conferința de presă internațională la care au participat peste 200 de jurnaliști a oferit cifre relevante pentru interesul din jurul proiectului. 40 de ambasadori din Franța, Italia, Germania, SUA, China, Marea Britanie, Peru, Portugalia, Grecia, Moldova, Suedia, Japonia, Ungaria, Spania, Irlanda, Cehia etc. și peste 100 de membri ai corpului diplomatic din țări UE și non-UE au venit la Timișoara.

Primirea doamnei ambasador al SUA la București, Kathleen Ann Kovalec la Timișoara
Primirea doamnei ambasador al SUA la București, Kathleen Ann Kovalec la Timișoara

Patru miniștri ai Culturii din Grecia, Slovenia, Muntenegru și Serbia au venit să-i salute pe timișoreni. Au fost prezenți 24 de parlamentari și nouă europarlamentari, un comisar european în persoana Adinei Vălean, care a înmânat oficial municipalității Premiul Melina Mercouri în valoare de 1,5 milioane euro.

Zeci de primari din țară, din orașe înfrățite, dar și din foste și viitoare capitale europene ale culturii, precum și din Cernăuți, oraș către care s-au îndreptat ajutoare destinate Ucrainei, au ajuns în capitala Banatului.

Margareta de România, custodele Coroanei regale și Principele Radu au revenit la Timișoara pentru ceremonie.

Ministrul Culturii Lucian Romașcanu și premierul Nicolae Ciucă au decis să participe și ei la deschiderea festivă.

200 de jurnaliști s-au acreditat la Timișoara pentru evenimentele de deschidere ECoC
200 de jurnaliști s-au acreditat la Timișoara pentru evenimentele de deschidere ECoC

A lipsit președintele Klaus Iohannis, așteptat la Timișoara în calitatea sa de președinte, dar și de fost primar al Sibiului în 2007, când orașul a fost capitală culturală a Europei.

Consilierul prezidențial, Sergiu Nistor, a adus înaltul patronaj al președintelui Klaus Iohannis cu un mesaj: „Am acordat înaltul patronaj nu doar simbolic, ci din convingerea că timișorenii pot să lumineze orașul prin ei înșiși”.

Timișoara, 2023 - Capitala culturală europeană
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:13 0:00

Oraș incomod, niciodată cinic

Ziua de 17 februarie a fost plină de portrete omagiale făcute Timișoarei în discursurile oficialilor, dar și de presa cuprinsă de frisonul sărbătorii.

S-au evocat spiritul inovator, moștenirea multiculturală, valorile europene respectate de timișoreni, capacitatea de a rezista la impostură cu un „oarecare scepticism față de putere”.

Atmosferă entuziastă la deschiderea scenei concertelor din Piața Unirii pentru celebrarea Timișoarei Capitală Culturală a Europei
Atmosferă entuziastă la deschiderea scenei concertelor din Piața Unirii pentru celebrarea Timișoarei Capitală Culturală a Europei

Transmisia live a echipei de la TVR Timișoara a subliniat efervescența momentului.

„Suntem Capitală Europeană a Culturii nu doar din mândria acestei moșteniri. Ci și pentru că avem convingerea că valorile care ne-au format sunt relevante pentru Europa de azi... Nu suntem perfecți, nici în Europa, nici în România, nici în Timișoara. Dar Capitala Culturală nu este un titlu care să premieze perfecțiunea, ci unul care celebrează ambiția unui oraș de a nu sta pe loc... Uneori incomod. Dar niciodată cinic. Niciodată pentru a descuraja”, a declarat primarul orașului, Dominic Fritz.

Editorialistul publicației DeBanat își intitula articolul „(Și) Dumnezeu a fost timișorean”, iar jurnalista Știrilor de Timișoara a consemnat că „Timișoara e vie și a început o nouă călătorie”.

Instalația Pepiniera.1306 plante pentru Timișoara din Piața Operei luminată în seara deschiderii Capitalei culturale europene
Instalația Pepiniera.1306 plante pentru Timișoara din Piața Operei luminată în seara deschiderii Capitalei culturale europene

Spiritul critic a circulat totuși liber pe rețelele sociale, dar și în declarații publice. Respectatul om de cultură, timișoreanul Ioan Holender, cel mai longeviv director al Operei din Viena, a opinat că programul muzical al Galei a fost prost ales, prea lung și plictisitor. Totuși, i-a displăcut că unele ziare locale au făcut din opinia sa subiect de cancan.

Deși considerată stranie, instalația-schelă cu 1.306 plante din Piața Operei place tinerilor. Un grup de liceeni de la Liceul Loga își făceau selfie. De ce le place? „Fiindcă e ceva nou, inedit”, ne-a lămurit o elevă.

Mai multă Timișoară sau mai multă Europă în program?

Numeroase comentarii a suscitat concertul de pe scena mare cu Doctorul Sinteză și K-Lu, Implant pentru refuz, Taraf de Caliu și DJ Fritz Kalkbrenner. Diversitatea de stiluri, de la muzică techno, hip-hop, rock, taraf, la muzică electronică, a stârnit reacții mai mult sau mai puțin profesioniste. Unii ar fi vrut mai multă „Timișoară” în selecția muzicală, alții mai multă „Europă”.

Filarmonica Banatul a oferit un concert simfonic Gliere&Dvorak în programul Opening
Filarmonica Banatul a oferit un concert simfonic Gliere&Dvorak în programul Opening

Pentru Mimo Obradov, critic muzical, Taraf de Caliu ar fi avut nevoie de o ambianță mai intimă fiindcă „nu s-au potrivit în context”, iar prestația DJ-ului german a fost apreciată ca „modestă”.

Cei cărora nu le-a plăcut s-au retras discret, dar sute de tineri s-au distrat până aproape de miezul nopții, mai ales că programul transportului în comun s-a prelungit și a fost gratis.

Duchamp Pilot/Muare Experiences, un show aerian spaniol la Timișoara
Duchamp Pilot/Muare Experiences, un show aerian spaniol la Timișoara

Spectacolul de balet aerian Duchamp Pilot/Muare Experience a încântat deopotrivă copiii și publicul adult. Aceștia au evoluat și acum 11 ani la Sibiu.

Programul zilei a avut și muzică clasică la Filarmonica Banatul cu concertul Glière&Dvorak, ateliere pentru copii, evocări ale Revoluției în spectacolul sonor 1989.Cifre, realizat de Teatrul Național Radiofonic, Teatrul German și Radio România Cultural și la Memorialul Revoluției cu expoziția dedicată Solidarității poloneze.

Șase șezători urbane au generat întâlniri creative ale copiilor de la Centrul de copii „Sf. Nicolae”, ale seniorilor de la Clubul Pensionarilor, ale copiilor ucraineni refugiați de la Casa LOGS. Ei au imaginat flori de hârtie pentru vremuri de pace.

Copii de la Centrul de copii „Sf. Nicolae” din Timișoara împreună cu micii ucraineni au creat flori pentru pace
Copii de la Centrul de copii „Sf. Nicolae” din Timișoara împreună cu micii ucraineni au creat flori pentru pace

84 de copii timișoreni alături de copii din Ucraina s-au întâlnit ieri în primele două șezători urbane, din cadrul proiectului „Better Together”, ne-a dezvăluit Flavius Ilioni-Loga, coordonatorul programului. Una dintre șezători a primit vizita E.S. Kathleen Ann Kavalec, ambasadoarea SUA la București.

Seniorii de la Clubul Pensionarilor participă la o „șezătoare urbană” din programul Opening
Seniorii de la Clubul Pensionarilor participă la o „șezătoare urbană” din programul Opening

Expoziția colectivă Sete cronică, Tu ești un alt eu-instalație audio-vizuală de Alina Pintilie, Texturi ale memoriei de Ritzi și Peter Jacobi, Fluid Memory și multe altele au ocupat galeriile, noul spațiu încă în construcție de la MultipleXity și vechea garnizoană.

Numărul expozițiilor de artă contemporană, a instalațiilor luminoase, a manifestărilor tip performance, a proiecțiilor artistice a fost covârșitor, sugerând ambiția Timișoarei de a deveni centrul artelor vizuale, așa cum Sibiul e recunoscut ca orașul teatrului, Clujul pentru cinema, Iașiul pentru industriile creative. Bienala ArtEncounters stimulează de mai mulți ani această percepție.

Intervenția „discretă” a lui Dan Perjovschi în proiectul Sete cronică din programul Capitalei culturale timișorene
Intervenția „discretă” a lui Dan Perjovschi în proiectul Sete cronică din programul Capitalei culturale timișorene

„Dacă ne gândim la perioada anilor '70, la mișcarea Sigma și la ceilalți artiști de avangardă, la școala pe curricula Bauhaus predată la Liceul de Artă, sau la începutul anilor '90 cu festivalurile Zona, apoi, din 2015, la Bienala Art Encounters, acum la a cea de-a 5-a ediție, adunăm deja câteva argumente foarte solide pentru o Timișoară a artei contemporane”, ne-a declarat Ovidiu Șandor, președintele Fundației ArtEncounters.

Admirație unanimă: retrospectiva Victor Brauner

Vernisată în ziua deschiderii anului cultural 2023 la Muzeul Național de Artă Timișoara, retrospectiva Victor Brauner restituie țării un artist născut în România, dar puțin cunoscut.

Autoportret din 1931 al lui Brauner, cu tentă autoironică în expoziția Invenții și Magie
Autoportret din 1931 al lui Brauner, cu tentă autoironică în expoziția Invenții și Magie

Afirmat la Paris, Brauner (1903-1966) este unul dintre marii artiști ai suprarealismului inițiat de André Breton. Printre suprarealiști este considerat un „vizionar” capabil să prezică viitorul, după ce și-a pierdut un ochi. Un autoportret ironic evocă acest statut.

Artistul de etnie evreiască s-a stabilit stabilit definitiv la Paris după 1938, când amenințarea fascistă era prezentă.

„Mi-aș dori ca această expoziție să fie un prilej de asumare critică a unor momente tragice din trecutul Europei de Răsărit și Centrală. Antisemitismul, rasismul, exclusivismul de orice culoare, șovinismul, aceste patologii nu s-au evaporat. Știm unde au dus și unde pot duce”, a salutat expoziția pe Facebook politologul Vladimir Tismăneanu.

Expusă în expoziția Victor Brauner. Invenții și Magie, lucrarea Hitler a fost creată în 1934, în plină ascensiune a fascismului
Expusă în expoziția Victor Brauner. Invenții și Magie, lucrarea Hitler a fost creată în 1934, în plină ascensiune a fascismului

Lucrările lui Victor Brauner fac parte din patrimoniul universal al artei, iar expoziția „unică, poetică, de vocație universală” cum sublinia Camille Morando la deschidere, aduce un omagiu marelui artist.

Camille Morando prezintă presei expoziția Brauner
Camille Morando prezintă presei expoziția Brauner

Muzeul de Artă s-a pregătit special pentru întâlnirea cu Brauner, dotându-se cu echipamente profesioniste dintr-o finanțare fără precedent acordată de Consiliul Județean Timiș.

Scenografia inspirată a lui Attila Kim și designul lui Ștefan Nicuț completează viziunea profesionistă a curatoarei Camille Morando, director documentare la Centrul Pompidou. Au mai cooperat pentru reușita expoziției Institutul Francez și Fundația ArtEncounters.

Pasivitate curtenitoare, ulei pe pânză, în expoziția Brauner de la Muzeul de Artă din Timișoara
Pasivitate curtenitoare, ulei pe pânză, în expoziția Brauner de la Muzeul de Artă din Timișoara

Expoziția conține peste o sută de lucrări, de la desen și grafică, la pictură pe pânză, lemn sau carton, sculptură, ilustrație de revistă, documente din care 50 sunt împrumutate de la Centrul Pompidou, al cărui fost director, Bernard Blistène, a ținut să fie prezent la vernisaj.

Expoziția va putea fi văzută la Timișoara până în 28 mai 2023.

Dincolo de reflectoare

Faptul că Grand Opening a suscitat interes și efervescență nu este exagerare. Timișorenii obișnuiți au dorit să fie parte a evenimentului, ca voluntari sau ca public. Oaspeții sosiți la Timișoara au găsit în taximetriști ghizi de ocazie, care i-au îndrumat amabil.

InfoPoint în Piața Libertății din Timișoara. Voluntarii împart acadele cu vitamine celor mici
InfoPoint în Piața Libertății din Timișoara. Voluntarii împart acadele cu vitamine celor mici

Unii turiști au aflat că există o emisiune de timbre cu clădiri emblematice ale Timișoarei de la taximetriști.

Voluntarii de la InfoPoint au stat mereu în calea oamenilor ieșiți din case pentru a oferi copiilor acadele cu vitamine, iar adulților pliante, programe și indicații.

Lucia Solomon oferă la Info Centrul din Timișoara numeroase materiale și informații
Lucia Solomon oferă la Info Centrul din Timișoara numeroase materiale și informații

La Info Centrul de la strada Alba Iulia, Lucia Solomon se bucură că are ce le pune în brațe turiștilor: hărți, pliante cu programe, informații despre tururile ghidate, despre muzee și despre locurile care nu trebuie ratate. Există pliante în mai mult limbi și câteva cărți noi în semnal, ușor de cumpărat de la librăria de alături.

Interpret solitar în Piața Sf. Gheorghe din Timișoara
Interpret solitar în Piața Sf. Gheorghe din Timișoara

Pe un colț al Pieței Sf. Gheorghe un interpret solitar cântă bănățene din taragot și sună chiar bine. Pe alt colț, în Piața Libertății, o tânără cu o boxă interpretează hituri cu o voce antrenată.

Distracție pe stradă pentru copiii Timișoarei
Distracție pe stradă pentru copiii Timișoarei

Clovnul-alb ca de marmură pe care copiii îl cunosc a ieșit din starea de statuie pentru a da bomboane copiilor isteți.

Prestație de excepție a Laviniei Chițu, interpret mimico-gestual pentru surzi, pe scena spectacolelor de la Opening Timișoara Capitală Culturală a Europei
Prestație de excepție a Laviniei Chițu, interpret mimico-gestual pentru surzi, pe scena spectacolelor de la Opening Timișoara Capitală Culturală a Europei

Revelația serii a fost Lavinia Chițu, interpret mimico-gestual, care a reușit să-i facă pe surzi să se bucure de muzica concertelor de pe scena mare.

Pentru prima dată au fost instalate la concerte rampe și facilități pentru persoanele cu dizabilități locomotorii. E un semnal că toată lumea trebuie să se poată bucura de Capitala Europeană a Culturii, Timișoara.

  • 16x9 Image

    Brîndușa Armanca

    BRÎNDUŞA ARMANCA PhD este jurnalistă şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. A publicat mai multe volume de media și istorie literară. Filmele de televiziune i-au fost recompensate cu numeroase premii internaţionale şi naţionale, iar activitatea culturală cu  Distincția culturală a Academiei Române și cu o înaltă distincție din partea ministrului culturii al Ungariei pentru diplomație culturală. Este membră a unor prestigioase organizații civile și de media.

XS
SM
MD
LG