Timișoara fără căldură – prima zi. Soluțiile de avarie din spitale și universități

Un tur prin spitalele din Timișoara indică teama managerilor de a nu putea asigura pacienților condiții decente de tratament. Ei au făcut un apel comun la marii furnizori de gaz să nu lase Timișoara fără căldură. Prima noapte a trecut fără țurțuri fiindcă inerția termică a ținut caloriferele relativ calde, iar toamna continuă să fie însorită în vestul țării.

Grija zilelor cu temperaturi mici i-a făcut pe directori să caute soluții de avarie. Spitalul de boli Infecțioase „Victor Babeș”, atât de solicitat în această perioadă, are centrală proprie. Cel puțin de preocuparea cu încălzirea a scăpat. Alte spitale sunt însă pe avarie.

Cel mai supărat este managerul Institutului de boli cardiovasculare, doctorul Constantin Luca: „Cum e posibil în secolul XXI, într-un oraș ca Timișoara, să tratăm pacienții în condiții tribale”, a declarat pentru Europa Liberă.

În spital se găsesc peste 150 de pacienți, cărora li se adaugă 35 de infectați cu Covid, aflați într-o altă locație decât cea de la Pădurea Verde. Deși clinica este singura instituție spitalicească autorizată complet, cu toate documentele de funcționare în regulă, grație unei acțiuni ample de renovare desfășurate recent, institutul nu este pregătit pentru o situație cu totul neprevăzută.

„Cum să ne fi gândit să nu avem căldură și apă caldă, așa ceva e de neimaginat”, spune doctorul Luca. Totuși s-a luat o măsură bazată pe curent electric: folosirea climatizării pentru încălzire, inclusiv în sălile de operații. În secția de suport Covid climatizarea se poate folosi doar pe jumătate, ceea ce face cu atât mai dificilă situația.

Spitalul Județean Timiș, aproape de autonomie

Raul Pătrașcu, managerul Spitalului județean aflat în administrarea Consiliului Județean Timiș, speră ca în cel mai scurt timp spitalul să devină autonom. „Noi avem centrala veche, de la începuturi, putem să o punem pe picioare într-un timp destul de scurt dacă primim autorizările necesare”, spune doctorul Pătrașcu.

C.J.T a alocat prin rectificare bugetară 750.000 lei pentru a se achiziționa cazanele termice și subansamblele necesare. „Noroc că am investit în schimbarea rețelei de conducte anii trecuți”, adaugă managerul.

Lucrările la centrala proprie nu ar dura mai mult de două-trei zile, dar durează procedurile de achiziție, aprobările, autorizarea. După socotelile făcute de management, chiar cu majorarea prețului la gaz, spitalul ar face o economie de 20% la cheltuiala cu încălzirea, prin contract direct cu furnizorul de gaz, nu prin Colterm.

Până atunci, s-a scos lenjeria de iarnă din depozit, ceea ce se întâmpla de obicei în decembrie, s-au pus aparatele de climatizare pe cald, pentru a-i proteja pe cei peste 700 de pacienți speriați că vine frigul. Deocamdată nici caloriferele nu sunt încă reci, iar sălile de operație au sisteme de climatizare cu circuit închis, deci nu depind de încălzirea centrală.

Spitalul de copii trece pe saci de dormit

Spitalul clinic de urgență de copii „Louis Țurcanu” i-a trimis acasă pe micii pacienți cu afecțiuni mai puțin grave și a pus în funcțiune aparatele de aer condiționat reversibile pentru cei peste o sută rămași în spital.

Climatizarea nu există în fiecare salon, nici nu se recomandă, ci mai mult pe holuri. Pentru moment nu s-a simțit dramatic frigul, temperatura s-a menținut la 21-22 grade peste tot. În secția Covid sunt doi pacienți.

„Am făcut apel la sponsori să cumpărăm saci de dormit, în caz că situația la Colterm nu se rezolvă”, ne-a mărturisit pediatrul Mihai Gafencu, director medical și președintele filialei Timiș al Asociației „Salvați Copiii”.

Tot de la sponsori vor veni finanțări pentru panouri radiante de putere mică, fiindcă radiatoarele sunt contraindicate din toate punctele de vedere.

Noul corp de clădire început acum opt ani, gata în proporție de 90%, este dotat cu încălzire proprie. În luna mai, când a fost vizitat de ministrul Sănătății de atunci, Ioana Mihăilă, exista speranța să fie terminat în 2021.

Spitalul Municipal –una caldă, alta rece

Cu cele mai multe clădiri și locații, Spitalul Municipal are de înfruntat dificultăți diverse. Secția cea mai problematică este cea de cardiologie de la ASCAR, situată într-un imobil închiriat unde nu se poate interveni cu dotări.

Clădirea e veche, temperatura a scăzut la 17-18 grade. La fel în secția de suport Covid, de unde pacienții vor fi mutați cât de repede se poate.

La Clinicile Noi, cum le numesc timișorenii, se montează convectoare electrice și pompe de căldură, precum și boilere de capacitate mare, de câte 1000 de litri, pentru apă caldă. „Încercăm să devenim independenți, facem demersuri în acest sens. Avem 310 pacienți internați, din care 80 cu Covid, care trebuie protejați”, a declarat managerul Daniel Malița.

Oncologia este proaspăt renovată, dar cablurile sunt din anii '50, deci riscul de incendii rămâne mare. Secțiile ambulatorii ca Oftalmologia, ORL sau Balneo, renovate pe fonduri europene, nu pun probleme. Maternitatea Odobescu are încălzire proprie, noii-născuți sunt în deplină siguranță. Nu același lucru se poate spune despre clădirea secției de ginecologie, unde se caută soluții provizorii de încălzire cu convectoare electrice.

Oferta E.ON Gaz de a încheia contracte directe cu spitalele din Timișoara este mai degrabă „o operațiune de PR”, crede doctorul Malița. Spitalul Municipal are deja contract cu E.ON pentru câteva sectoare, dar pentru un sistem complet de încălzire proprie sunt necesare autorizări, proiecte și mai ales o cotă de gaz, greu de obținut azi, când piața e deficientă.

Universitățile scapă cum pot

Cea mai afectată de lipsa căldurii este Universitatea de Medicină și Farmacie, unde laboratoarele și stagiile din spitalele universitare se realizează fizic.

Directorul general Filip Fiat a enumerat clădirile dependente de agentul termic de la Colterm: 6 cămine din Complexul studențesc și unul din centru, unde stau peste 2.000 de studenți.

Cursurile propriu-zise se țin online, dar la Medicină nu se poate fără practică. „Avem climatizare în amfiteatre, acolo e destul de bine, iar două clădiri, Medicină II și Farmacie au cazane proprii, însă vechi, de 12, respectiv 8 ani vechime. Am achiziționat nu de mult un cazan nou pentru înlocuire, dar e nevoie de lucrări și iarna e aproape”, a spus directorul Fiat.

Politehnica a trecut complet în sistem de cursuri online, deci criza Colterm nu afectează decât o mică parte din sedii, cu sunt căminul de garsoniere și Facultatea de chimie de pe strada Bocșei.

„Vrem să trecem pe centrale proprii în cele mai multe clădiri ale noastre, dar știm că investițiile vin și cu costuri mai mari. Vom cere facilități de la guvern, prin Ministerul Educație”, afirmă rectorul Florin Drăgan.

Universitatea de Vest din Timișoara deține două imobile independente de Colterm-Facultățile de Istorie și Teologie de pe strada Oituz, împreună cu sala de sport, precum și căminele de pe str. Cameliei și C3 de pe Calea Lipovei. Alte zece cămine și toate imobilele universității sunt racordate la Colterm, dar deocamdată gradul de ocupare e mic.

Cursurile se desfășoară în sistem hibrid, la unele facultăți cum sunt cele de Arte, Teatru, Fizică studenții se întâlnesc fașă în față. Acolo se vor folosi eventual climatizoare.

„UVT a adoptat ca strategie achiziționarea de energie electrică și gaz prin Bursa Română de Mărfuri, contractele pe care le avem în derulare sunt cu preț fix pe toată perioada contractului, în acest moment nefiind impactați de majorarea prețului la energie. Cu toate acestea, dacă prețul energiei continuă să crească este posibil sa ne afecteze la următoarea achiziție”, a spus rectorul Marilen Pirtea.

Dl. Pirtea este economist și deputat PNL de Timiș. El explică poziția sa ironică față de situația dramatică a Colterm prin faptul că niciodată nu a fost auzită propunerea sa de a se constitui o zonă consultativă la primărie cu experții din universitățile timișorene.

„N-am fost niciodată chemați, nici pe vremea lui Robu, nici pe vremea lui Fritz”. Totuși e dispus ca deputat să sprijine solicitarea de ajutor de la guvern trimisă de primar la București.

Primăria a făcut o solicitare încă din septembrie, prin adresa 26525/23.09.2021 de a se adopta o hotărâre privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă a Guvernului României.

Pe atunci primăria cerea 106.000 lei, ulterior pe lista comună a municipiilor, a solicitat 320.000 lei. Guvernul Cîțu n-a reacționat ocupat fiind cu alegerile interne ale PNL și cu bătăliile politice curente. Cum se știe, Timișoara a primit zero lei la împărțeala de la Fondul de rezervă.