Comitetul Executiv al PSD a decis vineri seară ca șefia interimară a Senatului să fie preluată de unul dintre vicepreședinți, în speță de Titus Corlățean, dar decizia aparține grupului social-democrat de la Senat, a anunțat președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu.
"Propunerea Comitetului Executiv, dar rămâne decizia la grupul social-democrat de la Senat, este Titus Corlățean. Cred că e una îndreptățită mai ales după victoria de la Comisia de Monitorizare", a spus Ciolacu, referindu-se la reușita lui Corlățean de a determina Comisia de Monitorizare a APCE să sesizeze Comisia de la Veneția cu privire la decizia guvernului Orban de a-și asuma răspunderea în parlament pentru legea care privește alegerea primarilor în două tururi de scrutin.
Ciolacu nu exclude ca Titus Corlățean să rămână în cărți și pentru șefia plină a Senatului, dar a spus că și în acest caz tot grupul PSD de la Senat va fi cel care va lua decizia.
Marcel Ciolacu spune că a avut o discuție cu Teodor Meleșcanu, despre care Curtea Constituțională a stabilit că a fost ales în fruntea Senatului cu încălcarea Constituției. Deși inițial Meleșcanu refuzase să-și dea demisia până la publicarea deciziei CCR, Ciolacu a dat de înțeles că o va face în schimbul unui acord pe care PSD îl va semna cu Forța Națională, formațiunea înființată de Meleșcanu, în noiembrie 2019. Teodor Meleșcanu a fost dat afară din ALDE pentru că a acceptat, în septembrie 2019, alături de alți colegi din partid, funcții oferite de PSD după ieșirea ALDE de la guvernare.
"Am stat de vorbă cu domnul Meleșcanu și a spus că dânsul și-ar dori să-și înainteze demisia, pentru că așa este corect și am luat act de dorința dânsului, una cât se poate de normală. Totodată am discutat și despre acordul pe care PSD îl va avea pe viitor cu Forța Națională", a mai spus Ciolacu.
Teodor Meleșcanu a fost ales pe 10 septembrie 2019, la propunerea PSD, președinte al Senatului.
Titus Corlățean (52), vicepreședinte al PSD și al Camerei Deputaților, este de formație diplomat și a fost între 2012- 2014 ministru al Afacerilor Externe în guvernele Ponta II și III, după ce anterior fusese ministru al Justiției în guvernul Ponta I.
Corlățean este responsabil pentru eșecul de la votul din diaspora, din primul tur de scrutin al prezidențialelor din noiembrie 2014. DNA i-a deschis dosar penal, în care, însă, nu a putut fi începută urmărirea penală împotriva sa pentru că Senatul, al cărui membru era, a respins cererea DNA, motiv pentru care dosarul a fost clasat de procurori. DNA ceruse ca Titus Corlățean să fie urmărit penal pentru abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, și pentru împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
Potrivit DNA, Corlățean a îngrădit, la prezidențialele din 2014, dreptul la vot al românilor din străinătate prin felul în care, ca ministru de Externe, a organizat procesul electoral, în primul rând prin stabilirea unui număr insuficient de secții de votare, contrar propunerilor făcute de misiunile diplomatice și de oficiile consulare ale României în străinătate, și, în al doilea rând, prin modalitatea de dispunere a acestora, cu ignorarea datelor existente, referitoare la zonele în care se aflau cei mai mulți cetățeni români, și a participării acestora la procesele electorale anterioare.
Procurorii spuneau că, în contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, Titus Corlățean „a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte", Victor Ponta. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate, afirmau procurorii DNA.
Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv, mai arătau procurorii DNA.
De asemenea, anchetatorii spuneau că a fost vătămat dreptul de vot al românilor din străinătate, prin împiedicarea exercitării acestui drept.
La ambele tururi ale alegerilor prezidențiale din 2 și 16 noiembrie 2014, au fost cozi interminabile la secțiile de votare din mai multe capitale europene, iar mii de oameni nu au mai putut vota.
Din cauza problemelor la votul din diaspora, Corlățean a demisionat din funcția de ministru al Afacerilor Externe între cele două tururi de scrutin, succesorul său fiind Teodor Meleșcanu.
Titus Corlățean a intrat în PSD în 2001, după ce a fost numit consilier personal pe probleme de politică externă al președintelui social-democrat de atunci, Adrian Năstase, între timp condamnat de două ori la închisoare cu executare pentru corupție. La acea vreme, Titus Corlățean avea experiența a șapte ani în diplomație, dintre care patru în postura de adjunct al ambasadorului român la Strasbourg pe lângă Consiliul Europei. Doi ani mai târziu, a devenit secretar de stat pentru Românii de Pretutindeni. Ales deputat pe listele PSD Brașov în 2004, Corlățean și-a încheiat mandatul în decembrie 2007, după ce a fost ales parlamentar european pe listele social-democraților. În decembrie 2008 a demisionat din Parlamentul European, după ce a fost ales senator de Brașov iar în 2012 devine senator de București. După demisia sa pentru eșecul la votul din diaspora este numit, în decembrie 2014, președinte al comisiei comune a Senatului și Camerei Deputaților pentru aderarea României la spațiul Schengen.
