E vorba mult despre totalitarisme în presă astăzi. Deputații francezi, informează Le Monde, au decis astfel, în noaptea de luni spre marți, să găsească o cale legală pentru a interzice « Black Friday ».
Este vorba de aplicarea legii împotriva risipei, « loi contre le gaspillage ». O altă obiecție adusă de legislatori fenomenului « Black Friday » este aceea că foarte des li se dă cumpărătorilor impresia că li s-ar oferi reduceri, când de fapt nu este cazul, sau asta se petrece în afara sezonului reducerilor.
Se propune astfel încadrarea publicității pentru « Black Friday » în aceeași categorie cu « practicile comerciale agresive », pasibile de închisoare până la doi ani și o amendă de până la 300.000 euro.
Le Figaro, la rândul său, îl citează pe deputatul ecologist, Matthieu Orphelin, care a spus că « le “Black Friday” promovează un model de consum antiécologique et antisocial ».
Comisia UE: cote pentru milionari
Miercuri este și ziua în care, la Strasbourg, parlamentul european votează în sfârșit, în ședință plenară, viitoarea Comisie Europeană.
Întrucât votul este considerat fără surprize, în urma înțelegerii dintre principalele grupuri politice, ziarele caută unghiuri neașteptate, sau analize pe teme neanticipate. Die Zeit, în Germania, de pildă, publică tribuna unui umorist, Martin Sonneborn, care scrie că șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, a promis și a tot dorit să obțină paritatea bărbați-femei, căutând să impună o cotă, dar că ea ar fi făcut mai bine să propună o cotă pentru comisari fără cazier și milionari fără conflicte de interese.
Principala țintă a ironiei rămâne comisarul francez Thierry Breton, cel care va avea în sarcină industria, digitalul și piața internă. In cazul lui Breton, CEO al multinaționalei de servicii digitale Atos, problema principală ar fi aceea că el este presupus a conduce în viitor sectoarele în care a lucrat până acum în privat. Thierry Breton prezintă astfel un profil hibrid, între politică și afaceri, după ce a fost și ministrul economiei, dar și CEO al Thomson și France Télécom.
Actualmente, el e CEO al marii companii Atos din 2009, “întreprindere care a primit zeci de milioane de euro în subvenții și contracte cu UE în ultimii ani”, cum protesta la auzul numirii lui eurodeputata franceză de extrema stângă Manon Aubry.
Viitorul comisar european Thierry Breton mai este președintele comitetului plăților de la Carrefour, președinte de onoare al marii firme Thomson, membru al consiliului consultativ al Bank of America, președintele consiliului de administrație de la Wordline, administrator al asociației școlilor din Alsacia și altele și are acțiuni în firma senegaleză de telefonie Sonatel, el posedând și cetățenia Senegalului. E limpede că Thierry Breton ar putea umple el singur cota milionarilor. Averea lui e estimată la circa 200 milioane euro, așa încât e limpede că el nu își dorește funcția de comisar european pentru bani.
Miliardele lui Bloomberg
De la milionari la miliardari. La Libre Belgique analizează candidatura miliardarului Michael Bloomberg la președinția SUA. Cu 50 miliarde dolari, Bloomberg îl depășește de departe pe Trump. Unul din consilierii săi a spus că Bloomberg e gata să cheltuiască "oricât va trebui ca să-l bată pe Trump" peste un an, în noiembrie 2020.
În plus, notează La Libre Belgique, contrar a ce ceea ce se întâmplă în toate țările europene, în SUA nu există limită superioară legală a cheltuielilor electorale la care este gata să recurgă un candidat.
Situația este interesantă și dintr-un alt punct de vedere: ce va face până atunci agenția de presă a lui Bloomberg, cea care îi poartă numele și care este la fel de influentă, în mediile de afaceri, pe cât e rivala sa Reuters. Financial Times analizase deja situația în care se regăsește acum agenția Bloomberg: cei 2.700 de jurnaliști, comentatori și editori vor fi nevoiți să “acopere” jurnalistic lupta patronului lor cu ceilalți candidați democrați, pentru a obține investitura, respectând în același timp neutralitatea și regulile deontologiei.
Dubla constrângere este uriașă, cu atât mai mult cu cât competiția pentru președinția SUA va fi de-a lungului anului următor principalul subiect jurnalistic pe toată planeta. Nu s-a întâmplat niciodată până acum ca un candidat prezidențial să posede o agenție de știri de asemenea dimensiuni. Pe deasupra, agenția Bloomberg în general deține o uriașă expertiză în domeniul știrilor și analizelor financiare.
Ucraina și novlimba rusească din "1984"
Tocmai agenția de știri Bloomberg publică un tulburător text aparținând colaboratorului său Leonid Bershidsky, care a fost fondatorul ziarului financiar rusesc Vedomosti.
Leonid Bershidsky tocmai a tradus (retradus, de fapt, este o a cincea traducere) în rusă distopia “1984”a lui George Orwell și scrie acum că încă nu-și poate reveni din experiență. A citi “1984” din punctul de vedere al unui jurnalist rus, spune el, te poate îmbolnăvi serios. Lumea din roman este ca Rusia de azi, în același timp „haotică dar plină de legi precise, de neînțeles dintr-un punct de vedere uman, dar perfect logică luată ca sistem”.
Romanul a apărut în 1949, dar a fost interzis în URSS până în 1988. Nu doar pentru conținutul romanului, dar și pentru că Orwell însuși era suspect pentru KGB, deoarece luptase în Spania de partea anarhiștilor și a “troțkiștilor”, iar eticheta de “troțkist” i-a rămas pentru totdeauna.
Pentru sovietici, romanul era subversiv pentru că descria realitatea din jurul lor cu o claritate de care ei înșiși nu erau în stare.
Ce este extrem de interesant în textul jurnalistului și traducătorului Bershidsky este că el își expune feluritele inovații lingvistice și opțiuni de traducere. Dintotdeauna, unele versiuni ale romanului în rusă redau Big Brother prin Большой Брат, altele prin Старший Брат. Dar Bershidsky pare să fi inovat foarte imaginativ. Pentru thoughtcrime, în loc de încetățenitul "мыслепреступления", lung și greoi, el a inventat astfel scurtul și frumosul "криводум", krivodum, adică: gândire strâmbă.
Pentru a vedea cât de abil a modelat el novlimba lui Orwell la realitatea limbii ruse de sub Putin este suficientă lectura articolului de azi din Rossiiskaia Gazeta despre convorbirea telefonică de ieri dintre Vladimir Putin și ucraineanul Volodimir Zelenski, privind problema tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina.
Contractul actual de tranzit al gazului rusesc spre Europa expiră la 1 ianuarie, iar închiderea robinetelor ar putea crea probleme serioase de aprovizionare în multe țări, inclusiv în Republica Moldova, în plină iarnă.
Articolul din Rossiiskaia Gazeta descrie cum Putin i-a convocat după aceea pe ministrul energiei Aleksandr Novak și pe șeful Gazprom Aleksei Miller și redă neverosimile dialoguri între cei trei, din care reiese grija lui Putin pentru țara vecină și pentru bunul mers al lucrurilor în general.
Citind articolul, ca și întregul ziar de altfel, înainte de a trece la restul presei ruse, impresia este limpede una de « 1984 », de texte care ar fi ieșit filtrate direct din « Ministerul Adevărului » al lui Orwell.
Jurnaliștii ruși au, în mod vizibil, alte preocupări stilistice decât cei de la Bloomberg. Ei produc ficțiune, trăind în același timp în interiorul ei.
Facebook Forum