Linkuri accesibilitate

Indicele de Percepție a Corupției: România rămâne în top trei UE


Imagine generică

Cu un scor de 44 din 100 de puncte posibile, România rămâne în topul celor mai corupte țări din UE. Deși punctajele sunt similare cu cele din 2019 pentru majoritatea statelor membre, în premieră, trei state împart ultimul loc în clasamentul întocmit la nivelul UE: România, Bulgaria și Ungaria.

Fenomenul pregnant al corupției slăbește sistemele de sănătate și contribuie la regresul democrației pe fondul pandemiei de COVID-19., arată raportul privind Indicele de Percepție a Corupției (CPI) 2020, lansat joi de Transparency International.

Ediția 2020 a CPI evaluează 180 de țări și teritorii în funcție de nivelul la care le este percepută corupția din sectorul public, bazându-se pe 13 rapoarte de evaluare ale experţilor și pe sondaje în rândul executivilor din mediul de afaceri.

Indicele este calculat pe o scală de la zero (foarte corupt) la 100 (puțin corupt).

Țările poziționate pe locuri fruntașe în CPI investesc mai mult în sistemul de sănătate, sunt mult mai capabile să furnizeze servicii de sănătate universale pentru cetățeni și e mult mai puțin probabil ca ele să încalce normele și instituțiile democrației și statului de drept, se spune în raportul citat.

„COVID-19 nu este doar o criză sanitară și economică. Este o criză a corupție. Iar în prezent dăm greș în gestionarea ei”, spune Delia Ferreira Rubio, președintele Transparency International.

„Anul trecut a testat guvernele lumii cum niciun alt an din istoria recentă nu a făcut-o, iar guvernele corupte au fost mai puțin capabile să facă față provocării. Dar chiar și acelea care se află în topul CPI trebuie să stabilească urgent rolul pe care îl au în perpetuarea corupției în țară și în străinătate.”

Danemarca și Noua Zeelandă se află în topul CPI, cu 88 de puncte. La polul opus se află Siria, Somalia și Sudanul de Sud, acestea obținând scoruri de 14, 12 și, respectiv, 12 puncte.

Unde se află România

Cu un scor de 44 din 100 de puncte, România rămâne în topul celor mai corupte țări din UE, alături de Bulgaria și Ungaria, care înregistrează același scor.

Percepția asupra corupției din sistemul public și mediul de afaceri din România rămâne neschimbată comparativ cu 2019, la fel și în cazul Ungariei, în timp ce Bulgaria are un punct în plus față de anul anterior.

România înregistrează același scor ca în anul 2012, ceea ce arată că măsurile luate în aproape 10 ani nu au fost constante și nu au reușit să schimbe percepția pe care experți independenți și din mediul de afaceri o au cu privire la corupția din România.

Lipsa de transparență în achizițiile publice, subfinanțarea sistemului medical, lipsa unor măsuri consecvente pentru digitalizarea proceselor administrative sunt probleme constante la nivel național care s-au accentuat în contextul pandemiei COVID-19.

Raportul Curţii de Conturi privind achizițiile derulate pentru combaterea pandemiei au arătat grave deficiențe atât în administrația locală cât și cea centrală.

Practicile corupte din companii, care la nivel declarativ își asumă politici de integritate, au fost de natură a afecta credibilitatea mediului de afaceri, iar campaniile de cosmetizare a imaginii au avut ca efect reducerea vigilenței publice.

Societatea românească și-a pierdut semnificativ aplombul în a sancționa corupția și lipsa de integritate ca flagel general și s-a manifestat mai degrabă secvențial, comentează Transparency International.

Schimbări semnificative

Din 2012, de când metodologia CPI permite compararea scorurilor, 26 de țări și-au îmbunătățit semnificativ punctajul obținut în cadrul Indicelui, referindu-ne aici la Ecuador (39), Grecia (50), Guyana (41), Myanmar (28) și Coreea de Sud (61).

În același timp 22 de țări și-au diminuat semnificativ numărul de puncte, inclusiv Bosnia și Herțegovina (35), Guatemala (25), Liban (25), Malawi (30), Malta (53) și Polonia (56).

Aproape jumătate dintre țările evaluate au stagnat în clasamentul CPI mai mult de un deceniu, acest lucru indicând un blocaj în eforturile guvernamentale de a aborda de la rădăcină cauzele corupţiei.

Mai mult de două treimi din state au scoruri sub 50 de puncte.

COVID-19

Corupția reprezintă o amenințare majoră pentru viața și stilul de viață ale cetățenilor, în special în momentul în care aceasta se suprapune cu o urgență legată de sănătatea publică.

Sectoarele publice curate (necorupte) sunt corelate cu investițiile mai mari în sistemul de sănătate. Uruguay de exemplu are cel mai mare scor (71) CPI din America Latină, investeşte masiv în sistemul medical și are un sistem de supraveghere epidemiologică bine pus la punct, ceea ce a ajutat-o să reacționeze la COVID 19 și la alte boli infecțioase, cum ar fi febra galbenă și Zika.

În contrast, Bangladesh are un scor de doar 26 de puncte și investește puțin în sistemul său de sănătate, iar corupția în timpul pandemiei de COVID-19 a înflorit, de la mita din sistemul medical la deturnarea de fonduri.

Corupția este de asemenea persistentă în achiziția de materiale medicale.

Țările cu niveluri ridicate de corupție au tendinţa de a nu respecta statul de drept și instituțiile democratice în timpul pandemiei de COVID-19.

În această categorie se află Filipine (34), unde răspunsul la pandemia de COVID 19 a fost caracterizat de încălcări grave ale drepturilor omului și libertăţii presei.

Continuând pe trendul descendent, Statele Unite ale Americii au obținut în 2020 cel mai mic scor din 2012, cu 67 de puncte.

Pe lângă presupusele conflicte de interese și abuz în serviciu la cel mai înalt nivel, în 2020 slaba supraveghere a pachetelor de ajutor COVID-19, în valoare de 1 trilion de dolari, a provocat îngrijorări serioase și a marcat o abatere de la normele democratice pe care promovează un guvern responsabil.

Recomandări

Anul trecut a evidenţiat provocări în materie de integritate chiar şi în cazul ţărilor care au scoruri mari în CPI, ceea ce demonstrează că nicio ţară nu este lipsită de corupţie.

Pentru a reduce gradul de corupție și pentru a putea răspunde mai bine pe viitor în situaţii similare, Transparency Internațional recomandă tuturor guvernelor:

- Să consolideze instituțiile de supraveghere pentru a se asigura că resursele ajung la cei care au cea mai mare nevoie. Autoritățile anticorupție și instituțiile de supraveghere trebuie să aibă suficiente fonduri, resurse și independență pentru a-și îndeplini atribuțiile.

- Să asigure un sistem al achizițiilor publice deschis și transparent pentru a combate ilegalităţile, pentru a identifica conflictele de interese și a asigura prețurile corecte.

- Să apere democrația și să asigure spaţiul civic necesar pentru a crea condițiile prin care să poată trage la răspundere guvernele.

- Să publice date relevante și să garanteze accesul la informații pentru a se asigura că publicul primește uşor informații accesibile și semnificative, în timp util.

Cercetările anterioare realizate de Transparency International în cadrul programului Global Health au arătat că fenomenul corupției privează sectorul de sănătate global de 500 miliarde USD în fiecare an.

XS
SM
MD
LG