Tratamentul aplicat românilor la granița cu Marea Britanie, criticat de parlamentarii europeni

Au existat cel puțin 30 de astfel de cazuri în trecut, în care au fost implicați cetățeni germani, greci, italieni, români și spanioli, potrivit politico.eu.

Autoritățile nu au dat publicității, încă, date oficiale privind numărul celor reținuți.

După Brexit, cetățenii UE nu mai pot intra în Marea Britanie pentru muncă fără viză sau cu statut de ședere confirmat prim programul EU Settlement Scheme (EUSS), care garantează drepturile de ședere ale celor care locuiau în Marea Britanie înainte de părăsirea Uniunii Europene.

În aprilie, 5.4 milioane de oameni aplicaseră pentru programul EUSS. Printre aceștia se numărau și 836.980 de români, conform datelor trimestriale publicate în decembrie 2020.

Au fost soluționate 760,940 de aplicații înregistrate de cetățeni români.

Potrivit the3million, un ONG care protejează drepturile cetățenilor europeni în Marea Britanie, au rămas de soluționat 300.000 de cazuri pentru programul EUSS după ce în aprilie au fost rezolvate doar 18.800 de cazuri ale celor care au aplicat.

Înainte de Brexit, libera circulație era reglementată în acord cu regulile UE. Trecerea la sistemul de vize complică procesul de migrație a forței de muncă.

Datele oficiale privind numărul exact al cetățenilor europeni deținuți în centre de imigrare vor fi publicate pe 27 mai, a anunțat Ministerul de Interne al Marii Britanii.

Până acum, au fost raportate detenții la centrele Colnbrook, lângă Heathrow și Yarl’s Wood, în Bedfordshire.

Durata detenției poate fi prelungită din cauza restricțiilor de călătorie impuse de pandemia de coronavirus, ceea ce înseamnă că există mai puține zboruri disponibile pentru întoarcerea cetățenilor UE în țările de proveniență.

Cetățenii UE pot intra în Marea Britanie fără viză pentru turism și pot sta maximum 90 de zile.

Cu toate acestea, Forța de Frontieră a Regatului Unit are dreptul să respingă intrarea unor indivizi dacă suspectează că aceștia intenționează să lucreze în țară fără a putea furniza documentele necesare.

„Ne-am actualizat ghidul pentru a clarifica faptul că cetățenilor de peste mări, inclusiv cetățenilor UE, cărora li s-a refuzat intrarea în Marea Britanie și așteaptă să le fie permisă reîntoarcerea în țara lor ”, a anunțat Ministerul de Interne al Marii Britanii.

„Acum că libertatea de mișcare s-a încheiat, oamenii din întreaga UE pot continua să viziteze Marea Britanie dar cei care vin la serviciu sau la studii trebuie să îndeplinească cerințele noastre de intrare și îi îndemnăm să le verifice înainte de a călători”, a adăugat un purtător de cuvânt al ministerului.

Români deținuți după sosirea în Marea Britanie

Alin Mituța, deputat la Parlamentul European, spune că știe cinci cazuri în care au fost reținuți cetățeni români.

„Ar trebui ținuți în aeroport și trimiși în țările lor de origine cât mai curând posibil. Trimiterea lor în centrele de detenție pentru câteva zile fără acces la telefoanele [lor] și fără a putea comunica cu familia nu este ceva ce ne așteptăm de la o țară cu care sperăm să avem o relație bună în viitor”, declarat el pentru emisiunea BBC Radio 4 Today.

Și eurodeputatul Dacian Cioloș, liderul Renew Europe, a făcut o declarație similară pe Twitter, spunând că „trimiterea cetățenilor tineri din UE în centre de detenție pentru imigrați este extrem de disproporționată și încalcă spiritul unei bune cooperări de la care ne-am aștepta.”

Cioloș a trimis o scrisoare Parlamentului European în care-și exprimă îngrijorarea față de reținerea cetățenilor europeni și a cerut intervenția Comisiei Europene pentru a pune presiune asupra guvernului Marii Britanii să precizeze numărul exact al cetățenilor reținuți la frontieră.

Scrisoarea a fost semnată de opt reprezentanți PLUS la Parlamentului European: Alin Mituța, Dacian Cioloș, Dragoș Pîslaru, Vlad Gheorghe, Vlad Botoș, Dragoș Tudorache, Ramona Strugariu și Nicolae Ștefănuță.

Faptul că cei care nu au documentele necesare sunt tratați în acest fel la frontieră este îngrijorător și ridică întrebări despre abordarea autorităților de la frontieră care pare să fie una neprietenoasă în cel mai bun caz.