Iată cele mai importante subiecte:
- Creșterea salariului minim din România, de la 3.000 la 3.300 de lei, este pe ordinea de zi a ședinței de guvern de astăzi.
- Românii ar putea călători fără viză în SUA începând cu 1 decembrie 2025, a anunțat ambasadorul român la Washington.
- Republicanii din SUA au organizat azi-noapte o a doua dezbatere în procesul de nominalizare a candidatului pentru alegerile prezidențiale. Donald Trump nu a participat.
Crește salariul minim, cine câștigă?
După ce și-a asumat răspunderea în Parlament, cu scandal, pentru proiectul privind măsurile fiscal-bugetare, guvernul va lua astăzi o noua decizie cu efecte directe în economie.
Salariul minim din România, care în prezent este de 3.000 de lei, va crește cu 300 de lei pentru majoritatea angajaților din țară, în timp ce pentru cei care lucrează în domeniul construcțiilor indemnizația va crește de la 4.000 la 4.500 de lei.
Măsura este prezentată de premierul Marcel Ciolacu ca dovada că România nu trece printr-o perioadă de austeritate, în ciudat pachetului de măsuri fiscal-bugetare despre care mai mulți analiști spun că va avea efecte nefaste în economie.
La aceeași ședință, guvernul ar urma să rezolve – cel puțin pe hârtie – și o problemă despre care Europa Liberă a relatat ieri. Copiii din 450 de școli care ar fi trebuit să primească o masă caldă nu au beneficiat de ea în primele săptămâni de școală.
Pe plan intern, de menționat este informația venită de la ambasadorul român la Washington, Andrei Muraru, care a anunțat că românii ar putea călători în SUA fără vize, începând din 1 decembrie 2025.
Deși alegerile sunt abia anul viitor, politicienii români încep să discute din ce în ce mai des despre candidați. O știre surpriză, de la USR, despre posibila nominalizare a partidului pentru președinție este Elena Lasconi, primarul din Câmpulung.
Din același registru: președintele PSD, Marcel Ciolacu, spune că – deși Gabriela Firea a fost forțată să demisioneze din funcța de ministru – candidatura ei pentru Primăria Capitalei rămâne de actualitate. Așa o fi?
Agenția Națională de Integritate susține că fostul director general al Direcției Generale Anticorupție, Cătălin Ioniță, ar avea o avere cu 1,1 milioane mai mare decât o poate justifica din veniturile oficiale.
Iar teologii cu care Europa Liberă a vorbit critică decizia Arhiepiscopiei Sibiului, care a cerut interzicerea proiecției unui film documentar despre Arsenie Boca, realizat de regizorul Alexandru Solomon.
Ce s-ar întâmpla în Europa dacă Trump s-ar întoarce la Casa Albă?
E întrebarea pe care și-o pun, într-un articol de primă pagină, jurnaliștii de la Politico. Publicația descrie acest scenariu ca „un coșmar” pentru Uniunea Europeană și statele membre, amintind de atitudinea neprietenoasă pe care Donald Trump a avut-o în primul mandat față de Uniune.
Dacă va obține un alt doilea mandat, notează Politico, atitudinea lui Trump față de Europa ar putea fi mult mai agresivă decât în perioada 2016 – 2020.
Nu toți liderii europeni se tem de revenirea la putere a lui Trump. Premierul ungar Viktor Orbán, de pildă, a declarat la sfârșitul lunii trecute că Trump este omul care poate „salva lumea occidentală” punând capăt războiului din Ucraina. Trump se bucură de simpatie și din partea partidului Dreptate și Justiție din Polonia.
Momentan, Donald Trump nu a obținut încă nominalizarea propriului partid pentru a fi candidatul Partidului Republican la alegeri, însă șansele ca acest lucru să se întâmple sunt mari.
Azi-noapte, în Los Angeles, a început a doua dezbatere republicană pentru nominalizare. New York Times a descris evenimentul ca „haotic” – candidații s-au răstit și s-au întrerupt unii pe alții pentru a atrage atenția.
De pe scenă a lipsit Donald Trump, care nu a participat nici la prima dezbatere a republicanilor. Trump este cotat cu prima șansă pentru nominalizare, iar un sondaj controversat al ABC arată că, în prezent, ar avea șanse mai mari de a deveni președinte decât actualul lider de la Casa Albă, Joe Biden.
Povești de groază din Nagorno-Karabah
Un fost lider al guvernului separatist din Nagorno-Karabah, Ruben Vardanyan, a fost reținut de autoritățile azere. Vardanyan, care a fost oprit în timp ce încerca să treacă granița cu Armenia, ar putea fi primul dintr-o listă mai lungă de arestări pe care Azerbaidjanul le pregătește în ceea ce numește „reintegrarea” regiunii.
Între timp, exodul etnicilor armeni din Nagorno-Karabah continuă. Colegii mei de la Europa Liberă Armenia prezintă poveștile unor refugiați care au reușit să treacă granița.
În Canada, premierul Justin Trudeau și-a cerut scuze după ce un ucrainean care a luptat pentru naziști în cel de-al Doilea Război Mondial a fost aplaudat în parlamentul țării. Purtătorul de cuvânt al parlamentului canadian a demisionat ieri.
The Guardian scrie că una dintre cele mai mari companii imobiliare din lume, Evergrande, a suspendat tranzacția acțiunilor de la Bursa de Valori din Hong Kong. Știrea vine după ce ieri publicațiile occidentale au scris că directorul companiei chineze s-ar afla sub supravegherea poliției.
Hackeri apropiați de guvernul chinez au furat aproximativ 60.000 de e-mailuri neclasificate ale zece angajați ai Departamentului de Stat din SUA, scrie Politico.
ChatGPT va putea să navigheze și pe web, extinzând datele pe care le poate accesa chatbot-ul celor de la OpenAI. Până acum, platforma de inteligență artificială avea access doar la date de până în septembrie 2021.
Alte subiecte:
- Grupările românești de extremă dreapta se strâng sub o singură umbrelă - Blocul Naționalist.
- Organismul francez de supraveghere a egalității descoperă că în 90% din pornografia online femeile sunt abuzate.
- Prețurile petrolului au crescut joi la maximul ultimului an, în timp ce bursele de acțiuni înregistrează cea mai lungă serie de pierderi din ultimii doi ani.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Podcastul Europa Liberă SmartJob este pe Spotify, Apple Podcast și Google Podcast.
Pe mâine,
Ionuț
