Linkuri accesibilitate

3 minute | Miliardele NATO pentru Kiev, cum te-ar afecta prăbușirea economică a Chinei, România vrea Portul Giurgiulești


Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, dau mâna la Kiev, pe 28 septembrie 2023.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, dau mâna la Kiev, pe 28 septembrie 2023.

Occidentul continuă să investească miliarde de euro pentru ca Ucraina să câștige războiul provocat de Rusia. În SUA, președintele vorbește despre pericolul extremismului. În țară, guvernul român vrea să preia un port strategic.

Bun găsit,

Iată subiectele zilei:

  • Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a mers la Kiev, unde a anunțat că Alianța are contracte de 2,4 miliarde de euro pentru ajutorarea militară a Ucrainei.
  • Statele membre ale UE nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la modificările aduse legilor privind migrația, după ce Germania și Italia s-au opus.
  • România vrea să cumpere și să modernizeze Portul Giurgiulești din Republica Moldova, care joacă un rol important în transferul de mărfuri din și dinspre Ucraina.


La fel ca majoritatea șefilor de stat sau de organizații care au ajuns la Kiev după invazia rusească, vizita în capitala Ucrainei a șefului NATO, Jens Stoltenberg, a fost neanunțată.

Liderul celei mai importante alianțe militare din lume, la care Ucraina speră să adere cât mai curând, s-a întâlnit la Kiev cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ulterior, împreună cu acesta, a susținut o conferință de presă în care a reluat mesajul-cheie transmis de NATO după invazia rusească din 24 februarie 2022: „Suntem alături de Ucraina cât timp va fi nevoie”.

Forțele ucrainene „câștigă treptat teren” în contraofensiva lor împotriva invadatorilor ruși, a spus Stoltenberg, care a anunțat că NATO are contracte cadru în desfășurare de 2,4 miliarde de euro pentru sprijinirea militară a Ucrainei.

„Ucraina este acum mai aproape de NATO decât oricând”, a spus el, în timp ce Zelenski a punctat că Kievul face tot ce poate pentru a scurta această perioadă.

La Kiev a ajuns ieri, pentru prima oară după preluarea mandatului, și noul secretar britanic al Apărării, Grant Shapps.

Grant Shapps, secretarul Apărării din Marea Britanie, a vizitat pe 28 septembrie Ucraina, unde s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski.
Grant Shapps, secretarul Apărării din Marea Britanie, a vizitat pe 28 septembrie Ucraina, unde s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski.

Discuțiile acestuia cu președintele ucrainean au fost despre întărirea apărării aeriene a Ucrainei. Marea Britanie a fost unul dintre cei mai importanți aliați ai Kievului după invazia din februarie anul trecut.

Dispute privind legea migrației în UE

La Bruxelles, statele membre UE nu au reușit ieri să ajungă la un consens cu privire la propunerile de modificare a legilor migrației, un pachet menit să preîntâmpine o criză precum cea din 2015, când peste un milion de refugiați sirieni au ajuns în Europa.

La summitul de ieri s-a discutat despre regulile care ar trebui aplicate atunci când un refugiat ajunge la frontiera externă a UE. Dezbaterea a venit pe fondul creșterii numărului de persoane care sosesc din Tunisia în Italia, dar și în unele insule grecești.

The Guardian citează surse apropiate întâlnirii care spun că Italia și Germania s-au opus unei clauze care ar permite ca standardele minime în centrele de detenție să fie încălcate în circumstanțe excepționale.

Migranți, în principal din Africa sub-sahariană, sunt opriți de Garda Națională Maritimă Tunisiană pe mare, în timpul unei încercări de a ajunge în Italia. 18 aprilie 2023.
Migranți, în principal din Africa sub-sahariană, sunt opriți de Garda Națională Maritimă Tunisiană pe mare, în timpul unei încercări de a ajunge în Italia. 18 aprilie 2023.

În altă ordine de idei, BBC se întreba azi-dimineață, într-un articol de primă pagină, ce ar putea însemna pentru lume o eventuală catastrofă economică în China?

A doua economie a lumii suferă, mai ales după pandemie, iar mulți sunt îngrijorați că problemele financiare ale Beijingului ar putea avea efecte globale.

Analiştii cu care jurnaliștii britanici au vorbit cred că îngrijorările legate de o catastrofă globală iminentă sunt exagerate. Afectate ar putea fi, într-adevăr, statele sau companiile care sunt dependente de economia chineză.

În SUA, președintele american Joe Biden a vorbit despre pericolul extremismului, referindu-se la posibilul său oponent de la alegerile prezidențiale de anul viitor, Donald Trump. „Se întâmplă ceva periculos în America”, a spus el unei audiențe din Phoenix, Arizona.

„Există o mișcare extremistă care nu împărtășește convingerile de bază ale democrației noastre: mișcarea MAGA… Toți suntem întrebați chiar acum: ce vom face pentru a ne menține democrația?”

România vrea Podul de la Giurgiulești

Premierul Marcel Ciolacu continua seria interviurilor de la televiziunile de știri, cu o oprire la Digi24. Dincolo de mesajele politice recurente în discursurile sale din ultimele zile, Marcel Ciolacu a oferit aseară și o informație nouă, importantă în contextul războiului Rusiei contra Ucrainei.

România vrea să cumpere Portul de la Giurgiulești, din Republica Moldova, unul dintre cele mai importante puncte în transportul de cereale din Ucraina, mai ales în contextul atacurilor rusești din regiunea Odesa.

Portul Giurgiulești a jucat un rol cheie în aprovizionarea cu mărfuri către și dinspre Ucraina, atingând un volum record de transport a mărfurilor de 1,8 milioane de tone în 2022, scrie Digi24.

În prezent, acționarul principal al portului este BERD, cu care Ministerul Transporturilor ar fi intrat deja în contact.

Portul din Giurgiulești/Republica Moldova, fotografiat în iulie 2023
Portul din Giurgiulești/Republica Moldova, fotografiat în iulie 2023

La aceeași emisiune, premierul român a mai vorbit și de un proiect comun cu Bulgaria, privind construirea din fonduri europene a unui pod peste Dunăre, la Giurgiu.

Pe plan intern, notabilă este investigația colegilor de la Libertatea despre cărțile rectorului Academiei SRI, Adrian Ivan, care ar conține sute de pagini plagiate. 832 de pagini, mai exact, în cele cinci volume semnate de cel care a coordonat lucrarea de doctorat a fostului ministrul de Interne, Lucian Bode.

PressOne scrie despre eșecul digitalizării sănătății și cum tinerii români nu au carduri de sănătate.

În Europa Liberă, dintr-un alt registru: „autoritățile nu au reparat în CINCI ani un viaduct de cale ferată construit în DOI ani, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”.

Și tot pe site-ul nostru puteți citi cum Poliția din Suceava ar fi refuzat să verifice un transport dubios de lemne care a ajuns la o pensiune unde obișnuiesc să se întâlnească agenții și ofițerii din județ.

Nu sunt încă pe site, însă iată două subiecte pe care colegii mei le pregătesc zilele acestea: Adriana Nedelea a avut o super-discuție cu Dumitru Prunariu – la SmartJob (va fi publicată azi, la 18:00) – în timp ce, la Țară în Service, Dora Vulcan a scris un reportaj cutremurător despre situația românilor cu Alzheimer.

Țară în Service, TiS – cum îi spunem noi în redacție – e în fiecare duminică, de la 18:00.

Alte subiecte:

Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Podcastul Europa Liberă SmartJob este pe Spotify, Apple Podcast și Google Podcast.

Weekend liniștit,
Ionuț

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent.

    S-a alăturat echipei în 2021 ca senior-correspondent, funcție pe care o ocupă și în prezent. Din iulie 2021 până în ianuarie 2023 a fost redactor-șef al Europei Libere România.

    Din ianuarie 2023 ocupă poziția de senior-correspondent.

XS
SM
MD
LG