Linkuri accesibilitate

Tricoul kaki vs costumul negru. Ce sugerează pe timp de război ținuta, gesturile și discursul liderilor


Președintele Volodimir Zelenski într-un discurs din 30 noiembrie 2022. Tricoul militar exprimă solidaritatea cu armata Ucrainei în acord cu mesajele de încurajare.

Conflictul din Ucraina a marcat o schimbare în comunicarea de război. Ce era considerat secret ca tipuri și cantități de armament, efective, pierderi ș.a., este acum actualizat zilnic. Liderii sunt analizați prin comparație, războiul fiind descifrat prin discursul, îmbrăcămintea și atitudinea lor.

Profilul celor doi lideri, Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, ținuta, discursurile sunt analizate de presă și de istorici în contrast, fiindcă simbolizează două lumi opuse, două viziuni diferite exprimate în narative antagonice.

Înfruntarea dintre lideri este în prim plan și în primetime, obturată doar de imaginile sfâșietoare ale gropilor comune, ale camerelor de tortură și ale ruinelor de la Bucea, Mariupol, Irpin.

Ea se poartă în secolul noilor tehnologii la vedere, distribuită instantaneu pe Twitter, pe Telegram, pe Instagram, pe Facebook, de unde sunt preluate de televiziuni, radiouri, presă online și difuzate larg în toată lumea.

Localitatea Irpin după atacul Rusiei din 2 martie 2022.
Localitatea Irpin după atacul Rusiei din 2 martie 2022.

În cărțile scrise pe subiect, cum sunt „Volodimir Zelenski. În mintea unui erou” a francezilor Régis Genté și Stéphane Siohan, „Hai să vorbim despre Putin! Ce nu înțelege Occidentul” scrisă de britanicul Mark Galeotti, sau volumul deja clasic „Putin și putinismul” de Françoise Thom, descrierile îi sunt favorabile lui Zelenski.

Putin și covorul roșu

Vizita lui Vladimir Putin în Belarus, de zilele trecute, a început cu un mic salt de pe scara avionului direct pe covorul roșu așternut de prietenul etern, Lukașenko. Ahtiat după însemnele autorității supreme, liderul de la Kremlin a evitat să atingă asfaltul aeroportului, ca un călător de rând.

Vizita lui Vladimir Putin în Belarus vizează implicarea în război a armatei lui Lukașenko.
Vizita lui Vladimir Putin în Belarus vizează implicarea în război a armatei lui Lukașenko.

Vladimir Putin se arată rușilor și lumii în imaginile oficiale parcurgând singur coridoarele Kremlinului pe un interminabil covor roșu, trecând prin uși aurite care i se deschid în față, sau în scenografii contrafăcute care îi pun în evidență musculatura și condiția de „macho”.

Prezența sa în contexte internaționale este atent vegheată de făuritorii imaginii sale de „țar”: vorbește de pe podium sau din spatele unui pupitru somptuos, este tratat cu deferență.

Rigid, arogant, își ține înalții oaspeți la distanță, la capătul unei mese de 6 metri lungime, prilej de glumă și de meme-uri pe rețelele sociale.

Primit la Kremlin pe 7 februarie, președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost ținut la distanță de Putin, la o masă de 6 metri lungime.
Primit la Kremlin pe 7 februarie, președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost ținut la distanță de Putin, la o masă de 6 metri lungime.

Mefient și crispat, Putin nu citește decât rapoartele agenților secreți și are încredere doar în rarii săi apropiați, față de care nu își dezvăluie planurile.

Françoise Thom îl numește „maestrul incertitudinii, așa cum o făcea altădată Stalin”, care coace răzbunări niciodată satisfăcute. Discursul urii a devenit o componentă de bază a putinismului.

Strategii de imagine la poarta istoriei

Doi bărbați scunzi, Putin – 1,68 m, Zelenski -1,70 m, se găsesc față în față la poarta istoriei în roluri diferite. Putin, mascând un complex de inferioritate fizică ascuns în porecla „Chiștoc” primită pe vremea școlii de agenți secreți, a ales să fie marele agresor în numele iluziei imperialiste că Rusia ar putea redeveni URSS.

Când îi vorbește poporului, Putin e îmbrăcat în costume scumpe, are la mână un ceas elvețian Patek Phillippe și, după caz, poartă o jachetă Loro Piana evaluată de cunoscători la peste 10.000 dolari. Putin este tipic pentru liderul rece, disprețuitor, care inspiră teamă.

Le Monde remarcă un contrast șocant între costumele de lux ale lui Putin și tricourile olive cu mânecă scurtă ale președintelui Zelenski, considerate „o strategie de comunicare perfect stăpânită, a cărei forță stă, înainte de toate, în abilitatea sa de a unifica forma și conținutul. Asta duce la o formulă câștigătoare”.

Pe 6 decembrie, de Ziua Forțelor Armate ale Ucrainei președintele Zelenski i-a decorat pe militari la Palatul Mariinski din Kiev.
Pe 6 decembrie, de Ziua Forțelor Armate ale Ucrainei președintele Zelenski i-a decorat pe militari la Palatul Mariinski din Kiev.

Zelenski se arată empatic, are forța de a însufleți masele, este autentic. La câteva luni de la declanșarea războiului, presa internațională, comentatorii, analiștii erau vrăjiți de aparițiile zilnice ale președintelui ucrainean.

Vanessa Friedman, critic de modă al publicației New York Times, găsește în vestimentația lui Volodimir Zelenski „o metaforă a narativului unei Rusii văzute ca Goliath și a unei Ucraine ca David, un narativ despre păcat și eroism, care se joacă cu arme și sânge”.

„Tricoul domnului Zelenski amintește de originea sa de om obișnuit, de conexiunea dintre el și cetățenii-soldați luptând pe străzi, un semn că împărtășește dificultățile lor. Este o afirmație clară a solidarității cu poporul său”, mai arată aceasta.

The Conversation îi analiza în aprilie interviul filmat de The Economist și trăgea concluzii admirative privind caracterul și virtuțile lui Zelenski: umanism, temperanță, spirit justițiar, curaj, transcendență, înțelepciune, prudență. Publicația australiană cu ediții în Europa, Canada și SUA, îl caracterizase deloc măgulitor pe Putin în 11 aprilie ca „țarul politicii macho”.

Discurs la Kremlin de Ziua Eroilor Rusiei în 8 decembrie 2022.
Discurs la Kremlin de Ziua Eroilor Rusiei în 8 decembrie 2022.

Francezii Régis Genté și Stéphane Siohan urmăresc metamorfoza actorului principal din serialul de succes În slujba poporului, transformat în președintele real al unei țări de 46 milioane de locuitori.

Zelenski este urmărit și pe parcursul războiului comunicării care înseamnă, spun autorii, „înfruntarea radicală a doi oameni complet diferiți. Vladimir Putin, 70 de ani, aflat la putere de mai bine de două decenii, este arhetipul conducătorului rus, autoritar, brutal, format în cultura administrativă a KGB-ului, izolat în turnul său de fildeș, neîngăduind nicio formă de opoziție sau contestare”.

Președintele Ucrainei adresându-se prin video liderilor JEF ai Regatului Unit în 19 decembrie 2022.
Președintele Ucrainei adresându-se prin video liderilor JEF ai Regatului Unit în 19 decembrie 2022.

„Volodimir Zelenski, 44 de ani, a ajuns la președinția ucraineană fără nicio experiență [...] dar în siajul unei noi generații de politicieni liberali, precum Justin Trudeau și Emmanuel Macron, cu care împărtășește în mod vădit o apropiere, o artă a punerii în scenă și o anume estetică a puterii”, consemnează autorii volumului În mintea unui erou.

Cuvinte-cheie ale războiului: „denazificare” vs „Slava Ukraini!”

Pretextul atacării Ucrainei de către Rusia a fost exprimat de la început ca un act eliberator. Putin a lansat cuvintele-cheie încă de la discursul din preziua atacului: „denazificare”, „demilitarizare”, eliberarea Ucrainei de „gașca de drogați neonaziști”. Termenii au fost ulterior rostogoliți de fabricile de troli și de propagandă spre milioane de destinații.

Este tactica demonizării adversarului, binecunoscută în PR-ul politic, asociată cu „ceremoniile de înjosire” practicate în discursul urii. Când se referă la Zelenski, Putin aruncă ironii la adresa președintelui ucrainean, care este „un actoraș”, un bufon, un nimeni.

Discurs la distanță al lui Vladimir Putin la Kremlin cu ocazia acreditării de noi ambasadori în 20 septembrie 2022.
Discurs la distanță al lui Vladimir Putin la Kremlin cu ocazia acreditării de noi ambasadori în 20 septembrie 2022.

Rüdiger von Fritsch, ambasador al Germaniei la Moscova între 2014 și 2019, își amintește din întâlnirile cu Putin tendința acestuia „de a repartiza totul în categorii mintale stabilite în funcție de dușmănii, conspirații și amenințări”.

În memoriile din volumul Un punct de cotitură. Războiul lui Putin și urmările lui, ambasadorul german subliniază și fixația lui Putin „pentru declinul puterii și măreției de odinioară cauzat de dezmembrarea Uniunii Sovietice”.

Păstrând tradiția secretomaniei sovietice, rușii uzează de tactica dezinformării distribuind mii de știri false, alerte mincinoase, manipulări, distorsiuni aflate și pe desfășurătorul televiziunilor rusești care sucesc mintea rușilor, prezentându-le doar versiunile oficiale ale Kremlinului.

Într-o altă carte, Drumul Rusiei, ambasadorul german notează câte subterfugii sunt folosite în retorica rusă pentru a ocoli cuvântul „anexare”, când e vorba de Crimeea: integrare, reintegrare, întoarcere la patria-mamă sau, după caz, o dispută ucraineană internă fără intervenția Rusiei.

Cu o echipă de comunicare antrenată în producția de televiziune a serialului de audiență În slujba poporului, în mare parte tovarășii săi de la Studio Kvartal 95, Zelenski va folosi talentul său, aplauzele și oportunitatea, pentru a se adresa lumii, cerând sprijin și repetând un mesaj recurent în toate discursurile sale: Ucraina apără nu un teritoriu, ci democrația lumii întregi.

Echipa "Kvartal 95 Studio" a devenit echipa de comunicare a președintelui Zelenski, după ce l-a sprijinit în câștigarea alegerilor prezidențiale în 2016.
Echipa "Kvartal 95 Studio" a devenit echipa de comunicare a președintelui Zelenski, după ce l-a sprijinit în câștigarea alegerilor prezidențiale în 2016.

Pentru Ucraina totul devine urgent, deși conducerea ei se teme că lumea se va plictisi și va uita, sub povara crizelor suprapuse, de ajutorul necesar victoriei. Conștient de uzura unui război de durată, președintele ucrainean mizează în continuare pe forța strigătului legitim al unui popor care își apără teritoriul.

Mesajul rostit de Zelenski în 11 septembrie a emoționat lumea întreagă: „Încă mai credeți că suntem «un singur popor»? Încă mai credeți că ne puteți speria, înfrânge, să ne faceți să facem concesii? Chiar nu ați înțeles nimic? Nu ați înțeles cine suntem? Pentru ce suntem? Despre ce vorbim? Citiți de pe buzele mele: Fără gaz sau fără voi? Fără voi! Fără lumină sau fără voi? Fără voi! Fără apă sau fără voi? Fără voi! Fără mâncare sau fără voi? Fără voi!”.

Războiul discursurilor

În prima lună a războiului din Ucraina, Zelenski a avut aproape 70 de discursuri și mesaje video, pe Telegram, pe Instagram, pe Facebook, pe Youtube etc. Cererilor de ajutor pentru Ucraina și de sancțiuni pentru Rusia, Zelenski le-a adăugat în lunile următoare un apel pentru justiție împotriva „statului terorist” care a generat crime de război.

Folosind cu abilitate posibilitățile date de noile tehnologii, președintele Ucrainei s-a adresat parlamentelor, guvernelor și comunității internaționale pe platformele video, modelând discursul personalizat pentru fiecare audiență în parte.

Președintele Zelenski la Comisia Europeană primit de președinta Ursula von der Leyen în 15 septembrie.
Președintele Zelenski la Comisia Europeană primit de președinta Ursula von der Leyen în 15 septembrie.

În Congresul SUA a invocat câteva repere ale istoriei americane ca Peal Harbour, Memorialul de la Rushmore și pe Martin Luther King. În Parlamentul Marii Britanii pe Churchill, în Franța a amintit Revoluția de la 1789, în Bunderstag a comparat conducta de gaz Nord Stream 2 cu un Zid al Berlinului economic. De fiecare dată a produs emoție și a smuls aplauze. A vorbit despre sacrificiu, despre copiii uciși ai Ucrainei.

„Nu pot să spun bună dimineața, sau bună după-amiaza sau bună seara. Pentru unii ucraineni această zi este ultima”, a salutat Zelenski Parlamentul European.

Vladimir Putin a ținut în același interval câteva discursuri lungi, revanșarde, pline de amenințări.

În preambulul atacului care a declanșat „operațiunea militară specială” din 24 februarie 2022, Putin a ținut un discurs de o oră, cu 4.400 de cuvinte și 87 de paragrafe, pentru a motiva și susține războiul. Totul indică în acest discurs voința de a supune și de a zdrobi: steagul imperial, drapelul Rusiei, mobilierul, ținuta funebră a președintelui.

Inclusiv în discursul de Anul Nou, Vladimir Putin a arătat că este nesigur, conform Institutului pentru Studiul Războiului. Potrivit analizei, președintele rus și-ar fi amânat discursul său anual în fața Adunării Federației Ruse pentru că „nu era sigur de capacitatea sa de a modela spațiul informațional rusesc, pe fondul criticilor tot mai numeroase la adresa conducerii sale în război”.

Mark Galeotti spune că nu trebuie căutate politici elaborate în discursurile lui Putin, el fiind un lider al „adhocrației”, ci efortul de a gestiona o narațiune politică. În cele 87 de paragrafe, SUA, NATO, Occidentul apar ca „Imperiu Mondial al Răului”, un imperiu al minciunii, al corupției și al decadenței.

Dispărut din Moscova în buncăre, Putin participă în august la o videoconferință.
Dispărut din Moscova în buncăre, Putin participă în august la o videoconferință.

Zelenski s-a adresat în ziua atacului în aceeași măsură rușilor și ucrainenilor. Discursul are 659 de cuvinte și 16 paragrafe, rostite în maxim 4 minute. „Suntem ucraineni. Suntem pe pământul nostru. Nimeni nu ne va putea convinge sau obliga pe noi, ucrainenii, să renunțăm la libertatea, independența, suveranitatea noastră”, este mesajul său.

Bătălia retorică este câștigată decisiv de Zelenski. „Ucraina învinge în războiul informației acasă și peste hotare. Una dintre particularitățile cele mai izbitoare ale conflictului este contrapunerea a două sisteme diferite de informație. Ucraina a mobilizat societatea civilă iar statul colaborează cu oamenii. În contrast, statul rus domină întreaga comunicare.

Este o competiție între o rețea orizontală și o structură verticală, între un cor și un megafon. Reziliența sistemelor orizontale este mai puternică, în vreme ce informația verticală este extrem de fragilă”, a nuanțat expertul în internet și rețele sociale Gregory Asmolov de la King’s College London, citat de Financial Times.

„Ucraina e vie, Ucraina luptă”, a fost mesajul președintelui Zelenski în Congresul american pe 21 decembrie 2022
„Ucraina e vie, Ucraina luptă”, a fost mesajul președintelui Zelenski în Congresul american pe 21 decembrie 2022

Apariția recentă a lui Zelenski în fața Congresului SUA a generat entuziasm. Discursul ținut în engleză a fost aplaudat în picioare.

Un volum consistent de peste 700 de pagini apărut zilele acestea la editura Institutului European sub titlul „Războiul din Ucraina”. Un conflict cu efecte globale și coordonat de Sorin Bocancea analizează pe toate fețele războiul survenit în inima Europei: coordonatele istorice și culturale, cadrul juridic, implicațiile economice și psihologice, resorturile comunicării și efecte propagandei.

Volumul apărut la editura Institutului European abordează și efectele comunicării de război și ale propagandei în războiul din Ucraina
Volumul apărut la editura Institutului European abordează și efectele comunicării de război și ale propagandei în războiul din Ucraina

Înțelegerea noii paradigme a mass-media i-a conferit lui Zelenski și ucrainenilor un avantaj în comunicare. S-a văzut încă din timpul campaniei prezidențiale cât de eficientă este comunicarea pe rețelele sociale.

În februarie 2019 candidatul Zelenski era urmărit pe Instagram de 5,4 milioane de utilizatori, în timp ce Putin abia strângea un milion, Macron 1,3 milioane, iar Trudeau 2,9 milioane de urmăritori.

Volodimir Zelenski și actorul Sean Penn, care și-a donat trofeul Oscar pentru susținerea Ucrainei, pe străzile Kievului în 8 noiembrie 2022.
Volodimir Zelenski și actorul Sean Penn, care și-a donat trofeul Oscar pentru susținerea Ucrainei, pe străzile Kievului în 8 noiembrie 2022.

Rusia adună audiențe mari pe Facebook, pe Twitter sau pe Telegram prin viralizarea sutelor de fake news produse în fabricile de troli.

Propaganda fără limite a Rusiei se folosește de libertățile și regulile respectate în țările democratice pentru a intimida și pentru a dezinforma. Jurnalista finlandeză Jessikka Aro descrie într-o carte de peste 400 de pagini cum a fost hărțuită de trolii lui Putin și de asociații acestuia din țara sa.

Ce șanse are presa în apărarea adevărului

Sursele cele mai citate în presa internațională despre războiul declanșat de Putin sunt ucrainene. Amputată, presa independentă din Rusia nu-și poate îndeplini misiunea, singura voce permisă fiind cea a propagandei oficiale. Puținele medii independente ca Radio Eho Moskvî, Novaia Gazeta, Dojd TV au fost închise o dată cu invazia, pe baza unor legi ale tăcerii.

Războiul dintre Rusia și Ucraina nu este, totuși, „o încăierare între băiețandri”, cum subliniază fostul ambasador la Moscova, Rüdiger von Fritsch, deci mult clamata echidistanță nu poate fi aplicată de jurnaliștii care caută adevărul. „Responsabilitatea trebuie și poate fi stabilită clar”, concluzionează ambasadorul.

93 de redacții ucrainene s-au relocat la Liov, în vestul Ucrainei, pentru a putea relata cât e posibil despre dezastrul generat de război. Organizația Mediaforum a ajutat peste 800 de jurnaliști, cazându-i și oferindu-le condiții minime pentru a putea lucra.

Conferință internațională la Liov despre jurnalismul de investigație în timpul războiului din Ucraina.
Conferință internațională la Liov despre jurnalismul de investigație în timpul războiului din Ucraina.

„Jurnaliștii ucraineni au învățat din mers, sub gloanțe chiar, cum să relateze de pe câmpul de luptă, din orașele bombardate, dar și din spatele frontului. Zeci de redacții și sute de jurnaliști au fost nevoiți să se refugieze, să lucreze din subsoluri, în frig, pe întuneric, și-au adaptat aparatajul profesionist la penuria de curent și la noile condiții. Redacțiile de sport și de divertisment s-au reprofilat în transmiterea știrilor și documentarea subiectelor de război”, scrie în publicația Sunmedia.ro jurnalista Cornelia Cozonac din Republica Moldova, prezentă la o conferință a jurnaliștilor de investigație organizată recent în apropiere de orașul Liov.

Jurnalista Marina Ovsianikova a dezvăluit în direct minciunile televiziunii de stat Pervîi Canal din Rusia afișând posterul ”NO WAR. Stop the war. Nu credeți în propagandă. Aici vă mint!”. Ea a fost arestată și riscă 15 ani de închisoare.
Jurnalista Marina Ovsianikova a dezvăluit în direct minciunile televiziunii de stat Pervîi Canal din Rusia afișând posterul ”NO WAR. Stop the war. Nu credeți în propagandă. Aici vă mint!”. Ea a fost arestată și riscă 15 ani de închisoare.

Audiențele canalelor rusești de propagandă, singurele care mai pot emite, sunt în scădere, conform companiei de cercetare rusă Romir.

Din februarie 2022, audiențele Pervîi Canal, Russia1 și NTV au scăzut cu un sfert, în schimb audiența rețelei Telegram a crescut cu aproape 8 procente. Dacă înainte de începerea războiului, 33,7% din populație se uita la Pervîi Canal, în iulie doar 25,5% dintre ruși îi mai urmăreau.

Audiența canalului Russia1 a scăzut și ea de la 30,9% la 23%, iar la NTV de la 21,1% la 16,6%. Cercetătorii spun că dezinteresul crește în rândul tinerilor.

  • 16x9 Image

    Brîndușa Armanca

    BRÎNDUŞA ARMANCA PhD este jurnalistă şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. A publicat mai multe volume de media și istorie literară. Filmele de televiziune i-au fost recompensate cu numeroase premii internaţionale şi naţionale, iar activitatea culturală cu  Distincția culturală a Academiei Române și cu o înaltă distincție din partea ministrului culturii al Ungariei pentru diplomație culturală. Este membră a unor prestigioase organizații civile și de media.

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG