Linkuri accesibilitate

Trocul PSD-PNL. Cum ajung foști incompatibili și anchetați de DNA în conducerea unor instituții cheie


Romania- Orban vs Ciolacu

Parlamentul a votat noua conducere a ASF și a Agenției Naționale de Reglementare în domeniul Energiei.

Liberalii și social-democrații au finalizat negocierile pentru funcții de conducere în instituții cheie precum Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF), Curtea de Conturi, Autoritatea Națională pentru Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și Consiliul Legislativ. Votul din plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului reprezintă doar o formalizare a înțelegerii între cele două partide. Unii candidați au avut probleme majore în trecut cu Agenția Națională de Integritate (ANI) sau cu procurorii DNA, dar acest lucru nu a reprezentat o problemă pentru aleși.

Negocierile între PSD și PNL pentru funcțiile de conducere în instituții cheie au demarat în luna februarie, dar ele au fost stopate după izbucnirea epidemiei de coronavirus. La sfârșitul lunii mai, discuțiile au fost reluate, social-democrații și liberalii ajungând la o înțelegere pentru mai multe funcții importante.

Înțelegerile fac parte dintr-un cadru mai larg, PNL și PSD ajungând la un consens după negocieri și asupra impozitării pensiilor speciale, asupra rectificării bugetare și la votul asupra proiectelor de lege în domeniul justiției.

Înțelegere transpartinică pentru șefia ASF

PSD a renunțat la postul de președinte al Autorității de Supraveghere, deținut până anul trecut de Leonard Badea. Fostul senator a condus ASF între iunie 2017 până în toamna anului trecut când a devenit viceguvernatorul BNR. Instituția este condusă interimar în prezent de Elena Doina Dăscălescu.

Chiar dacă în competiția pentru șefia ASF s-a înscris și senatorul PSD Daniel Zamfir, el nu a primit susținere din partea lui Marcel Ciolacu, liderul social-democraților.

Cu un salariu de peste 12.000 de euro pe lună și responsabil de o piață de peste 50 de miliarde de euro, viitorul președinte al Autorității de Supraveghere Financiară va fi Nicu Marcu.

Fost vicepreședinte al Curții de Conturi, Nicu Marcu, nu a avut vreun concurent pentru această funcție, deoarece a existat o înțelegere transpartinică pentru această nominalizare.Nicu Marcu este un fost deputat USL, candidând în 2012 județul Bacău pe listele PNL.

Surse politice îl descriu pe Nicu Marcu drept un apropiat al lui Dan Radu Rușanu și apoi al secretarului general al ALDE, Daniel Chițoiu. De asemenea, legăturile lui Nicu Marcu se întind și în sfera PSD, el fiind susținut și de secretarul general interimar al social-democraților, Paul Stănescu. Viitorul președinte al ASF beneficiază și de sprijinul liderului ProRomânia, Victor Ponta. Fostul premier l-a susținut în 2015 să ajungă la Curtea de Conturi cu voturile social-democraților din forul legislativ.

Înainte să plece din Parlament, Nicu Marcu a plecat și din PNL după ruperea USL, alăturându-se grupul Liberal Conservator din Camera Deputaților, fostul grup al Partidului Conservator.

Profesor universitar doctor, după cum reiese din CV-ul prezentat în Parlament, Nicu Marcu și-a luat diploma de licență în 1997 la Universitatea din Craiova – Facultatea de Științe Economice. Devine doctor în contabilitate tot în Craiova și în 2006 obține și diploma de licență ca jurist.

Între 2006 și 2008, Nicu Marcu urmează cursurile Colegiului Național de Apărare, iar între 2008 și 2009 Institutul Național de Diplomație.

În timpul guvernării Năstase, ajunge director economic la Romsilva, funcție pe care o deține și în timpul guvernării Tăriceanu. Din august 2006, Nicu Marcu ajunge consilier tehnico-economic la Loteria Română și director executiv din martie 2007. Din mai 2007 se mută ANAF, unde ocupă funcțiile de director și secretar general.

Din partea Ministerului de Finanțe este numit în Consiliul Național de Integritate, unde este președinte în perioada 2007 – 2011.

Devine deputat în 2012 pe listele USL, dar rămâne în această poziție până în2015, când devine consilier de conturi. Din 16 octombrie 2017, Nicu Marcu a devenit vicepeședinte al Curții de Conturi a României.

Veniturile familiei Marcu s-au ridicat în 2018 la aproape 540.000 de lei (aproape 110.000 de euro).

Autoritatea de Supraveghere Financiară - ASF exercită atribuţii de autorizare, reglementare, supraveghere şi control asupra:

  • intermediarilor de operaţiuni cu instrumente financiare; societăţilor de servicii de investiţii financiare; organismelor de plasament colectiv; societăţilor de administrare a investiţiilor; consultanţilor de investiţii financiare; pieţelor de instrumente financiare; operatorilor de piaţă şi de sistem; depozitarilor centrali; caselor de compensare-decontare; contrapărţilor centrale; operaţiunilor de piaţă; emitenţilor de valori mobiliare; Fondului de compensare a investitorilor;
  • societăţilor comerciale de asigurare, de asigurarereasigurare şi de reasigurare, a societăţilor mutuale, denumite în continuare asigurători, respectiv reasigurători, precum şi a intermediarilor în asigurări, supravegherea asigurătorilor şi reasigurătorilor care îşi desfăşoară activitatea în sau din România,
  • sistemului de pensii private, conform Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat

În cele patru comisii de specialitate unde a fost audiat, Nicu Marcu a obținut 51 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și o abținere.

Foștii apropiați ai lui Liviu Dragnea și Gabriel Oprea ajung la ANRE, propunerea PNL a pierdut procesul cu ANI

Fostul secretar general al PSD din epoca lui Liviu Dragnea, Marian Neacșu, și fostul președinte al UNPR, Valeriu Steriu, au fost votați în Comitetul de Reglementare al ANRE. Ei vor deține această funcție până în 23 iulie 2025.

Marian Neacșu este în prezent vicepreședinte al ANRE, dar în urma negocierilor, acestuia i-a revenit poziția de simplu membru.

Marian Neacșu a fost deputat PSD între 2008 și 2016 și mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea din 2015, când a devenit secretar general al partidului.

În februarie 2016, Neacșu a fost condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare pentru că și-a angajat fata la cabinetul parlamentar, aflându-se în conflict de interese.

În toamna lui 2018, Marian Neacșu s-a numărat printre semnatarii scrisorii împotriva lui Liviu Dragnea, în care i se cerea acestuia să plece din fruntea partidului. Comitetul Executiv al PSD l-a exclus din partid în noiembrie 2018, iar acesta s-a înscris în ProRomânia, partidul lui Victor Ponta, la începutul lui 2019. Marcel Ciolacu i-a luat apărarea lui Marian Neacșu, spunând că nu înțelege de ce acesta a fost exclus din partid.

În iunie 2019, tot Marcel Ciolacu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, anunță că PSD îl va susține pe Marian Neacșu pentru postul de vicepreședinte la ANRE. Între timp, Liviu Dragnea fusese condamnat la trei ani și șase luni de închisoare.

Marian Neacșu a primit invitația de a se reîntoarce în PSD anul trecut, dar acesta a preferat să mai rămână la ANRE o perioadă.

Surse din PSD au declarat pentru Europa Liberă că Neacșu este implicat în negocierile care există între social-democrați și partidul lui Victor Ponta pentru o alianță la alegerile locale și parlamentare din acest an. El a fost văzut în sediul PSD de mai multe ori, contactul său cu Marcel Ciolacu și Victor Ponta fiind unul permanent.

Valeriu Steriu a oscilat în politică între PSD, consilier al lui Traian Băsescu, membru și apoi președinte UNPR și din nou în PSD. Conform informațiilor din mass media, Steriu este locotonent colonel în rezervă.

Între 2001 și 2004, în timpul guvernării Năstase, Valeriu Steriu a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, responsabil cu integrarea europeană și relațiile internaționale.

A fost ales deputat în 2008, dar a renunțat la funcție în favoarea unui alt coleg și a pierdut bătălia cu Ilie Sârbu pentru funcția de ministru al Agriculturii. L-a urmat pe Gabriel Oprea în Uniunea Națională pentru Progresul României.

Fostul președinte, Traian Băsescu, îl numește președinte al Comisiei prezidențiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii. Deține această funcție în perioada 2009 – 2011.

Revine în Parlament pe listele USL, candidând în județul Călărași. După retragerea lui Gabriel Oprea din poziția de președinte UNPR, Valeriu Steriu devine președintele partidului. După alegerile locale din 2016, este artizanul fuziunii UNPR-PMP, anunțând că Traian Băsescu este propunerea de premier după parlamentare.

După ce obține mandatul de parlamentar din partea PMP, pleacă la PSD în mai 2018.

PNL l-a susținut pe Mircea Man pentru funcția de vicepreședinte al ANRE. În 2014, Agenția Națională de Integritate constata că deputatul Mircea Man s-a aflat în incompatibilitate când era președintele Consiliului Județean Maramureș, perioada incriminată fiind 2010 – 2011. Decizia ANI a rămas definitivă și după ce a fost contestată de Mircea Man.

Desemnarea lui Mircea Man pentru funcția de vicepreședinte ANRE a fost decisă la ultima ședință a liberalilor. Contracandidatul său a fost Teodor Atanasiu, cel care este în prezent membru în conducerea ANRE. Mircea Man are la activ cinci mandate de deputat.

Cei trei candidați pentru funcțiile de conducere la ANRE nu au fost audiați în comisiile de specialitate, iar din CV-ul lor nu rezultă că au legături profunde cu domeniul pe care urmează să îl gestioneze. Numirile sunt făcute însă politic de partidele parlamentare, iar votul se dă în plenul reunit.

„Am avut CV-uri multe la comisie, puteam să îi chemăm pe cei care au depus candidaturile să îi audiem. Lucrul acesta a fost refuzat de PNL, de PSD. Pregătirea celor care vor fi votați astăzi de majoritatea parlamentară nu este ce avem nevoie în acest comitet de reglementare. Doi nu au nici o tangență cu sistemul de energie, e o mare rușine ce se va vota astăzi în Parlament. Am fi avut nevoie de profesioniști”, a spus deputatul USR, Cristina Prună.

Toni Greblă și Mariana Moț la Consiliul Legislativ la propunerea PSD

PSD i-a recompensat pe Toni Greblă, fost judecător CCR, senator PSD și secretar general al Guvernului, și pe Mariana Moț, secretar de stat la Ministerul Justiției, cu câte un post de președinte la Consiliul Legislativ.

Toni Greblă a fost propus pentru funcția de președinte al Secției de drept privat, iar Mariana Moț, pentru cea de președinte al Secției de drept public.

Potrivit legii, „pot fi numite în funcţiile de preşedinte al Consiliului Legislativ, preşedinte de secţie persoane care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, pregătire juridică superioară, precum şi o bună reputaţie profesională şi morală. Pentru funcţiile de preşedinte al Consiliului Legislativ şi preşedinte de secţie este necesară o vechime în activitatea juridică de cel puţin 15 ani, iar pentru funcţiile de şef sector şi şef departament, de cel puţin 8 ani”.

Greblă a obținut două mandate de senator, fiind ales în 2008 și 2012. Din 2013, a fost susținut de USL pentru o poziție de judecător la Curtea Constituțională (CCR).

DNA l-a acuzat în 2015 pe Toni Greblă de trafic de influență și constituirea unui grup infracțional organizat. Din acest motiv, Greblă și-a dat demisia din poziția deținută la CCR.

Toni Greblă a fost achitat definitiv în 2019. El a ocupat anul trecut funcția de Secretar general al Guvernului, în timpul mandatului de premier al Vioricăi Dăncilă.

Mariana Moț, este considerată o apropiată a lui Florin Iordache. Ea a devenit secretar de stat la Ministerul Justiției în ianuarie 2017, înainte de adoptarea Ordonanței 13. A rămas în această funcție în timpul mandatului lui Tudorel Toader și s-a remarcat în Parlament prin modul în care a susținut modificarea legilor justiției, în conformitate cu dorința PSD.

Nou șef la Comisia de control SRI, un fost premier interimar anchetat de DNA

Parlamentul a decis să-l numească pe deputatul PSD, Eugen Bejinariu, membru în Comisia de control a activității SRI. Postul de președinte al Comisiei a rămăs vacant anul trecut după ce Claudiu Manda și-a preluat mandatul de europarlamentar, iar el urmează să fie preluat de deputatul PSD.

Bejinariu este un apropiat al lui Adrian Năstase, devenind premier interimar în 2004, după ce Năstase și-a dat demisia înaintea campaniei de la prezidențiale. Între 2004 și 2019, Eugen Bejinariu a fost parlamentar din partea PSD.

În ultima declarație de avere, Bejinariu a trecut că a obținut o pensie în 2019 de 138.960 de lei (aproape 29.000 euro) și o indemnizație de la Camera Deputaților de 131.412 lei. (aproape 27.000 de euro). Eugen Bejinariu are 61 de ani.

Eugen Bejinariu este nașul lui Remus Truică. Acesta a fost condamnat anul trecut, în primă instanță, la patru ani de închisoare în dosarul retrocedării pădurii Snagov. Procurorii DNA l-au acuzat pe Remus Truică de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență în formă continuată, spălare de bani, complicitate la abuz în serviciu, spălare de bani și dare de mită.

DNA a cerut Parlamentului, în noiembrie 2016, urmărirea penală a lui Eugen Bejinariu, fost șef al Secretariatului General al Guvernului, pentru abuz în serviciu în dosarul „Microsoft”. Secretarul general al PSD de la acea vreme, Marian Neacșu (n.r. – nominalizat astăzi pentru ANRE), i-a cerut public lui Eugen Bejinariu să-și dea demisia din Parlament, dar deputatul nu i-a ascultat sfatul. Camera Deputaților a respins solicitarea DNA în primăvara anului 2017, după ce șase luni s-a amânat un vot în cazul său, iar Bejinariu a obținut un nou mandat de deputat.

Parlamentul a amânat pentru săptămâna viitoare votul pentru Consiliul Național al Discriminării și pentru Curtea de Conturi.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG