Președintele SUA, Donald Trump, a exclus posibilitatea unei acțiuni militare pentru preluarea controlului asupra Groenlandei, cerând în același timp „discuții imediate” privind achiziționarea insulei de către Statele Unite.
În discursul susținut pe 21 ianuarie la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția, Trump a descris insula ca „teritoriul nostru”.
La câteva ore după speech, Trump a anunțat că renunță la planul de a impune tarife vamale unor țări europene care se opuneau politicii sale privind Groenlanda.
În declarațiile sale – foarte așteptate – cu privire la o problemă care a provocat neliniște în alte țări NATO, Trump a afirmat că proprietatea SUA asupra Groenlandei este o chestiune care ține atât de securitatea Statelor Unite, cât și de cea internațională și că numai Washingtonul are puterea de a o apăra împotriva amenințărilor din partea altor țări.
Trump nu a numit țările, dar, în comentariile sale recente, a vorbit despre o amenințare rusă și chineză la adresa Groenlandei, un teritoriu autonom aparținând Danemarcei, membră a NATO.
Fără acțiuni militare
„Solicit negocieri imediate pentru a discuta din nou achiziționarea Groenlandei de către Statele Unite”, a declarat Trump.
„Nu trebuie să recurg la forță. Nu vreau să recurg la forță. Nu voi recurge la forță”, a adăugat el mai apoi, revenind asupra comentariilor anterioare în care nu excludea această posibilitate.
În prima reacție la comentariile lui Trump, ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmussen, a declarat că țara sa este deschisă la negocieri.
„Ceea ce este destul de clar după acest discurs este că ambiția președintelui rămâne intactă”, a spus el, menționând totodată că „ceea ce a spus președintele despre armată” a fost „pozitiv”.
Trump a precizat însă că obiectivul său de a prelua controlul asupra Groenlandei rămâne ferm și a părut să lege această chestiune de angajamentul Washingtonului față de NATO.
„Vrem o bucată de gheață pentru protecția lumii, iar ei nu ne-o dau. Nu am cere niciodată altceva... Așadar, au de ales. Puteți spune «da» și vom fi foarte recunoscători. Sau puteți spune «nu» și vom ține minte. O Americă puternică și sigură înseamnă un NATO puternic”, a spus el.
Alți lideri europeni au susținut în mod vocal poziția Danemarcei în ultimele zile, iar diplomații din țările Uniunii Europene au declarat pentru RFE/RL că discursul lui Trump nu va calma îngrijorările din capitalele de pe continent.
„Nu știu dacă această declarație este o amenințare implicită, dar el a spus că NATO va fi mai puternică dacă Groenlanda va aparține Statelor Unite, iar Danemarca și NATO nu pot face nimic în această privință... Cred că a acordat destul de mult timp acestui subiect”, a declarat un ambasador al unei țări din UE, care a vorbit cu RFE/RL sub condiția anonimatului.
Bradley Bowman, directorul Centrului pentru Putere Militară și Politică al Fundației pentru Apărarea Democrațiilor (FDD) din Washington, a declarat pentru RFE/RL că „mulți vor interpreta acest lucru ca pe o formă de amenințare”.
„Aș fi surprins dacă Trump ar lăsa lucrurile așa. Cred că va rămâne pe Groenlanda ca un câine pe os. Cel puțin pentru moment, pare să fi renunțat la opțiunea militară”, a adăugat el.
Alți diplomați ai UE au declarat pentru RFE/RL că discursul lui Trump de la Davos „nu a schimbat nimic” și „nu a adus nimic nou”.
Discuția privind tarifele
Trump a încercat, de asemenea, să exercite presiuni prin mijloace non-militare, anunțând pe 17 ianuarie că va impune tarife suplimentare asupra a opt țări europene dacă acestea vor continua să se opună deținerii Groenlandei de către SUA.
În timp ce Donald Trump vorbea la Davos, Parlamentul European a anunțat că îngheață lucrările la aprobarea acordului comercial SUA-UE convenit în iulie.
Ulterior discursului, într-o postare pe Truth Social, Trump a spus că a stabilit un acord-cadru privind Groenlanda în urma unei întâlniri cu șeful NATO, Mark Rutte, și că, prin urmare, va renunța la tarifele care urmau să fie aplicate aliaților europeni.
„Această soluție, dacă va fi realizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate națiunile NATO”, a scris el.
În discursul său de la Davos, Trump a reiterat un punct anterior, și anume că, deși SUA aveau deja o bază militară în Groenlanda, aveau nevoie de controlul insulei din motive psihologice – și că un contract de închiriere sau altă înțelegere nu ar fi fost suficiente.
„Cine naiba vrea să apere un acord de licență?”, a întrebat el. Susținătorii lui Trump au dezvoltat acest punct în ultimele zile, sugerând că sunt necesare investiții militare majore în Groenlanda. Trump a menționat acest lucru în discursul său ca bază pentru sistemul de apărare antirachetă planificat, Golden Dome.
„Dacă vom cheltui o sumă mare de bani... trebuie să avem controlul juridic și protecția juridică care să justifice construirea locului și trimiterea oamenilor noștri acolo”, a declarat senatorul Lindsey Graham pe 8 ianuarie.
„Statele Unite sunt deosebit de îngrijorate de statutul final de securitate al unei Groenlande independente”, a declarat pentru RFE/RL Alexander Gray, directorul executiv al American Global Strategies LLC, o firmă internațională de consultanță strategică.
„O Groenlandă independentă ar urma probabil calea altor state în curs de dezvoltare, slab populate, și suveranitatea sa ar fi rapid compromisă de China și Rusia, amenințând în mod direct interesele de securitate ale SUA”, a adăugat Gray, care a făcut parte din Consiliul Național de Securitate (NSC) în timpul primului mandat al lui Trump la Casa Albă.
O distragere a atenției de la Ucraina?
Pe măsură ce Washingtonul a intensificat presiunea, liderii occidentali au răspuns că aceasta amenință să cauzeze prejudicii masive chiar Alianței Nord Atlantice.
Prim-ministrul canadian Mark Carney a avertizat la Davos, pe 20 ianuarie, cu privire la o „ruptură” a sistemului internațional condus de SUA.
Președintele francez Emmanuel Macron a sugerat că concentrarea asupra Groenlandei riscă să submineze cooperarea cu țări precum Iranul și Siria. Alți lideri NATO au avertizat că acest lucru distrage atenția de la Ucraina.
„Situația din Groenlanda distrage în mod evident timpul, atenția și resursele de la Ucraina. Adică, avem aliați europeni care vorbesc despre desfășurarea de forțe în Groenlanda... Aș prefera să le trimiteți în Europa de Est”, a spus Bowman de la FDD.
Însă un alt analist, Daniel Hegedus, de la think tank-ul German Marshall Fund, a afirmat că Ucraina ar putea de fapt să beneficieze de această situație.
„Această lipsă de atenție face mai puțin rău Ucrainei decât atenția intensă și împingerea conducerii Ucrainei în direcția unui acord de pace sau a unui armistițiu foarte nefavorabil cu Rusia”, a declarat el pentru RFE/RL.
Trump a menționat pe scurt Ucraina în discursul său, înainte de a reveni la subiectul eforturilor de pace conduse de SUA, care au ajuns într-un impas, în timpul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri care a urmat.
„Ce se întâmplă este că, de multe ori, avem un acord cu Rusia, Rusia este pregătită, iar președintele [ucrainean] Volodimir Zelenski nu vrea să îl semneze. Ați văzut asta când a fost în Biroul Oval. Nu am fost mulțumit. Apoi, președintele Zelenski vrea să încheie un acord, iar [președintele rus Vladimir] Putin nu vrea să încheie un acord”, a spus Trump.
Ulterior s-a aflat că, înainte de a părăsi Davos pe 22 ianuarie pentru a se întoarce la Washington, Trump se va întâlni cu Zelenski. Între timp, trimisul lui Trump, Steve Witkoff, se va îndrepta spre Moscova pentru discuții cu Putin în aceeași zi.
Tot pe 22 ianuarie, Trump urmează să anunțe oficial prima cartă a Consiliului Păcii, un organism pentru soluționarea conflictelor internaționale, cu o cotizație de 1 miliard de dolari pentru calitatea de membru permanent.
Invitații de aderare au fost trimise atât Moscovei, cât și Kievului. Nu a fost clar imediat dacă vreuna dintre cele două țări va adera, deși Belarus, aliatul lui Putin, a declarat că va participa la proiect.
China a refuzat invitația, în timp ce Israel, Ungaria și Azerbaidjan se numără printre țările care au confirmat participarea până în prezent.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.