Linkuri accesibilitate

Trump, investigat pentru posibile încălcări ale Legii privind spionajul


Donald Trump părăsește Trump Tower la două zile după ce agenți FBI au percheziționat casa sa din Mar-a-Lago/ Palm Beach
Donald Trump părăsește Trump Tower la două zile după ce agenți FBI au percheziționat casa sa din Mar-a-Lago/ Palm Beach

Mandatul de percheziție emis de anchetatori pentru domiciliul fostului președinte american, Donald Trump, arată că oficialii americani investighează dacă au fost încălcate trei legi penale.

Donald Trump este cercetat penal pentru posibile încălcări ale Legii privind spionajul și pentru obstrucționarea justiției și distrugerea înregistrărilor guvernamentale federale, potrivit mandatului de percheziție executat luni de agenții FBI la domiciliul fostului președinte.

Mandatul de percheziție – al cărui conținut a fost confirmat de The Guardian – arată că FBI a căutat dovezi cu privire la manipularea greșită a documentelor clasificate de către Trump, inclusiv unele marcate cu top secret, ceea ce echivalează cu încălcarea trei legi penale.

Cel mai important, mandatul de percheziție i-a autorizat pe agenții FBI să confiște materiale din reședința lui Trump de la Mar-a-Lago, pentru a investiga încălcări ale Legii Spionajului, care interzice păstrarea neautorizată a informațiilor de securitate națională care ar putea dăuna Statelor Unite sau ajuta un adversar.

Celelalte legi enumerate pe mandat includ legea federală care consideră infracțiune distrugerea sau ascunderea unui document pentru a împiedica o investigație guvernamentală și legea federală care interzice îndepărtarea ilegală a documentelor guvernamentale în general.

Includerea legii privind obstrucționarea ar putea fi un indiciu că departamentul de justiție îl investighează pe Trump nu doar pentru păstrarea potențial ilegală a dosarelor, ci și pentru că ar fi împiedicat o anchetă penală.

Dezvăluirile, care provin dintr-o anexă la mandatul de percheziție, marchează o escaladare dramatică a anchetelor penale ale departamentului de justiție asupra lui Trump. Ele reprezintă poate unul dintre cele mai dificile momente juridice și politice cu care se confruntă până în prezent fostul președinte.

O condamnare pentru încălcarea oricăreia dintre legile detaliate ar fi una grea.

Legea Spionajului are o pedeapsă maximă de 10 ani de închisoare federală, iar cea pentru obstrucție are o pedeapsă maximă de 20 de ani, în timp ce distrugerea înregistrărilor poate, de asemenea, duce la interzicerea accesului la funcții în stat.

Conținutul mandatului de percheziție a devenit public la câteva zile după ce agenții FBI au confiscat 11 cutii de materiale de la domiciliul său din stațiunea Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida, inclusiv înregistrări considerate atât de sensibile încât nu au putut fi nici măcar enumerate individual în anexa la mandat.

Agenții FBI au recuperat un total de 11 seturi de documente clasificate, dintre care unele au fost marcate ca top secret, a scris și Wall Street Journal.

Agenții federali au luat, de asemenea, patru seturi de documente top secret, trei seturi de documente secrete și trei seturi de documente confidențiale, arată mandatul.

Acesta nu dă detalii despre fondul documentelor clasificate. Alte materiale ridicate de la Mar-a-Lago includ fotografii, informații despre președintele Franței și o acordare de clemență pentru agentul politic Roger Stone.

Prins în centrul unei controverse în creștere rapidă, Trump a atacat vineri departamentul de justiție, spunând într-o declarație că a desecretizat toate înregistrările în cauză. „Totul a fost desecretizat”, a afirmat Trump.

Afirmația fostului președinte a fost întâmpinată cu scepticism imediat, parțial pentru că documentele confiscate păreau să-și păstreze marcajele originale clasificate, potrivit unei surse familiare cu chestiunea, care a vorbit sub condiția anonimatului.

Trump nu a oferit detalii despre cum a avut loc presupusa declasificare, iar un fost consilier al administrației Trump, Kash Patel, a spus că, deși Trump a desecretizat înregistrările, biroul consilierului Casei Albe nu a furnizat niciodată documentele necesare.

Dar dacă fostul președinte a declasificat documentele ar putea să nu conteze în cele din urmă. Legea spionajului, de exemplu, nu face distincție între materialele clasificate și cele declasificate – reținerea neautorizată a oricărui document relevant pentru statut rămâne o infracțiune.

Documentele marcate ca fiind extrem de secrete sunt, de asemenea, menite să fie vizualizate doar în încăperi securizate cunoscute sub denumirea de facilități de informații compartimentate sensibile, sau SCIF, iar prezența lor într-o zonă de depozitare la subsolul locuinței din Mar-a-Lago pare să satisfacă elementele tehnice ale unei încălcări a legii.

Într-o declarație, președintele comisiei de informații a Camerei, Adam Schiff, a declarat că documentele clasificate găsite la Mar-a-Lago reprezintă o potențială problemă de securitate. „Faptul că informațiile cu o astfel de clasificare se află într-o locație nesigură reprezintă un risc pentru securitatea noastră națională”, a spus Schiff.

„Protecția informațiilor clasificate, și în special protecția surselor și metodelor, este o problemă de cea mai mare prioritate pentru comitetul de informații și, pe măsură ce aflăm mai multe, ne vom îndeplini în mod responsabil responsabilitățile de supraveghere”, a spus Schiff.

Comitetul pe care democrații din California îl prezidează supraveghează FBI, precum și alte agenții federale de aplicare a legii.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG