Președintele SUA Donald Trump și președintele Ucrainei Volodimir Zelenski au vorbit la telefon pe 25 februarie. Discuția a fost una cu miză mare, confirmată atât de Casa Albă, cât și de Kiev, în contextul intensificării eforturilor diplomatice înaintea reluării negocierilor la Geneva.
Apelul a avut loc cu puțin timp înainte de întâlnirea din 26 februarie din Elveția, unde secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov, urmează să se întâlnească cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și cu consilierul lui Trump, Jared Kushner.
Se așteaptă ca discuțiile de la Geneva să se concentreze pe „un pachet de prosperitate” destinat redresării economice a Ucrainei, pregătind totodată terenul pentru un posibil summit trilateral cu Rusia încă din luna martie, potrivit oficialilor ucraineni și americani.
Într-o postare pe rețelele sociale după convorbire, Zelenski a menționat că emisarii lui Trump au participat la discuție, care s-a concentrat în mare măsură pe agenda viitoarelor runde de diplomație.
„Ne așteptăm ca această întâlnire să creeze oportunitatea de a ridica discuțiile la nivelul liderilor”, a scris Zelenski, adăugând că Trump „susține această succesiune de pași”. El a caracterizat un summit direct între lideri drept „singura modalitate de a rezolva toate problemele complexe și sensibile și de a pune capăt în cele din urmă războiului”.
Teritoriu și voință politică
Eforturile diplomatice au loc pe fondul unei evaluări reliste a Kievuli privind diferențele fundamentale dintre părțile aflate în război.
Vorbind mai devreme în cursul zilei alături de prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Store, Zelenski a spus că „voința politică” și „integritatea teritorială” drept principalele puncte de fricțiune.
„Problema este voința politică de a opri acest război și chestiunea teritoriilor”, a declarat Zelenski. Deși a recunoscut dorința administrației Trump de a încheia rapid conflictul, el și-a exprimat scepticismul că grupurile de lucru la nivel inferior pot rezolva cele mai controversate probleme.
„Nu sunt sigur că vom avea mâine exact un rezultat… privind teritoriile”, a spus el, reflectând poziția sa potrivit căreia astfel de progrese „trebuie ridicate la nivelul liderilor”.
În timp ce Kievul a semnalat o disponibilitate pragmatică de a lua în considerare încetarea ostilităților de-a lungul liniilor actuale de control, oficialii subliniază că orice armistițiu trebuie consolidat prin garanții de securitate „de fier” din partea Washingtonului și a aliaților europeni.
Moscova, însă, continuă să ceară ca Ucraina să cedeze teritorii suplimentare în regiunea estică Donețk, o cerere respinsă categoric de Kiev.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a pus recent la îndoială utilitatea unui summit Putin–Zelenski, întrebând dacă poziția actuală de negociere a Ucrainei oferă o „cale de urmat” viabilă.
Limbajul „presiunii”
Pe acest fundal al diplomației blocate, oficiali și activiști ucraineni avertizează că simplul dialog nu va influența Kremlinul.
La Washington, ambasadoarea Ucrainei, Olha Stefanișina, le-a declarat jurnaliștilor pe 24 februarie că diplomația trebuie susținută de „forță dură”.
„Limbajul pe care rușii îl înțeleg nu este dialogul sau efortul diplomatic, este presiunea”, a spus Stefanișina, argumentând că sancțiunile și rezistența pe câmpul de luptă sunt singurele instrumente eficiente pentru a influența calculele Moscovei.
Acest sentiment a fost reflectat și pe străzile capitalei SUA în weekend. Câteva sute de demonstranți s-au adunat la Lincoln Memorial înainte de a mărșălui către reședința ambasadorului rus.
Mitingul, organizat de US Ukrainian Activists (USUA), a cerut obținerea uni „păci juste” în negocierile dintre Rusia și Ucraina.
„Diaspora ucraineană continuă să transmită un mesaj clar administrației SUA: Ucraina are nevoie de o pace justă și durabilă, cu garanții solide de securitate”, a declarat Nadia Șapoiynska, președinta grupului.
Vorbind pentru RFE/RL pe 24 februarie, ea a avertizat că nu se poate reveni la „modelul eșuat” al Memorandumului de la Budapesata din 1994, când Ucraina a acceptat să își cedeze arsenalul nuclear în schimbul unor garanții de securitate care au fost ulterior ignorate de Moscova.
Republicanii reînnoiesc apelul pentru rachete Tomahawk
Cererile pentru intensificarea presiunii asupra Rusiei câștigă teren și pe Capitol Hill, unde influenți parlamentari republicani îndeamnă administrația Trump să extindă sprijinul militar ca mijloc de a obține avantaj la masa negocierilor.
Pe 24 februarie, senatorul Lindsey Graham din Carolina de Sud a cerut furnizarea de rachete de croazieră Tomahawk Ucrainei.
Graham a argumentat că posibilitatea de a lovi fabrici de drone și rachete adânc în interiorul teritoriului rus este esențială, afirmând că „în acest moment, Putin nu este serios în privința încheierii războiului”.
Fotogalerie | Cum ar putea ajuta Ucraina rachetele Tomahawk
Această poziție a fost rreluată în Senat de senatorul republican Jerry Moran din Kansas, care a descris invazia Rusiei drept un „eșec strategic” definit de pierderi masive.
Moran s-a alăturat apelului pentru rachete Tomahawk și sancțiuni înăsprite, insistând că Moscovei nu trebuie să i se permită să revendice victoria „nici pe câmpul de luptă, nici la masa negocierilor”.
Reprezentantul Don Bacon (Republican–Nebraska), vorbind la American Foreign Policy Council pe 25 februarie, a prezentat sprijinul ca pe o chestiune de precedent global.
El a susținut că furnizarea de arme de precizie cu rază lungă de acțiune și sancțiuni „zdrobitoare” este necesară pentru a demonstra că Statele Unite nu vor tolera „cucerirea violentă a teritoriului”.
Un progres greu de atins
În ciuda mai multor întâlniri din acest an între oficiali ucraineni, ruși și americani, un progres decisiv rămâne dificil de obținut.
Deși în privat oficiali americani de rang înalt și-au exprimat dorința de a menține impulsul diplomatic, diferența dintre cererea Kievului pentru garanții de securitate și cererea Moscovei pentru teritorii rămâne vastă.
Zelenski și-a exprimat disponibilitatea de a se întâlni cu Putin pe teren neutru, însă succesul unei astfel de întrevederi depinde probabil de rezultatul discuțiilor de la Geneva și de runda trilaterală propusă pentru luna martie.
Pe măsură ce războiul intră în al cincilea an, cele două planuri — diplomația și confruntarea militară de intensitate ridicată — continuă să evolueze în paralel.
Dacă presiunea internațională cumulată și reluarea negocierilor pot schimba în cele din urmă traiectoria conflictului rămâne întrebarea definitorie a actualei ofensive diplomatice.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.