După două ore de discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în Florida, pe 28 decembrie, președintele american Donald Trump a declarat că negocierile sunt „mult mai aproape” de un acord pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Însă, el nu a intrat în detalii, dar a menționat că mai rămân „una sau două probleme foarte spinoase”, inclusiv soarta teritoriului din regiunea Donbas.
Iată ce trebuie urmărit pe măsură ce războiul Rusiei pe scară largă împotriva Ucrainei e pe cale să intre în al cincilea an, iar SUA continuă să facă presiuni pentru pace.
Presiunea SUA asupra Kievului...
De când și-a început actualul mandat, în ianuarie anul trecut, cu pacea în Ucraina ca obiectiv principal, Trump a stabilit termene ferme sau implicite atât pentru Moscova, cât și pentru Kiev.
La un moment dat, în noiembrie, părea că îi cerea Ucrainei să accepte sau să respingă o propunere de pace în 28 de puncte – pe care mulți o considerau favorabilă Rusiei – până la Ziua Recunoștinței.
Trump a afirmat ulterior că nu a existat un astfel de ultimatum și că „termenul limită pentru mine este atunci când se va termina” războiul și a repetat semnale similare în ultimele săptămâni.
Cu toate acestea, deși a declarat după discuțiile cu Zelenski că un acord ar putea fi „mai aproape ca niciodată”, el a afirmat totodată că „în câteva săptămâni” se va clarifica dacă negocierile vor duce la pace: „Este posibil să nu se întâmple”.
Așadar, o întrebare cheie este dacă SUA vor reveni la presiunea publică asupra lui Zelenski și Ucrainei pentru a ajunge la un acord preliminar – și ce ar spune acest lucru despre teritoriu, în special în Donbas, unde Rusia ocupă aproape toată regiunea Luhansk și aproximativ 77% din regiunea Donețk.
Președintele rus Vladimir Putin, care a vorbit cu Trump la telefon cu câteva ore înainte ca acesta să-l primească pe Zelenski la stațiunea sa Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida, a cerut în mod constant ca Ucraina să-și retragă forțele din partea regiunii Donețk pe care încă o controlează. Purtătorul său de cuvânt a repetat această cerere pe 29 decembrie.
Zelenski spune că cedarea teritoriului către Rusia pe care aceasta nu a reușit să-l cucerească în ani de lupte care au provocat moartea a numeroși soldați de ambele părți ar recompensa Moscova pentru agresiunea sa.
El a declarat că Ucraina s-ar putea retrage, dar că zona ar trebui să fie o zonă demilitarizată, eventual patrulată de poliția ucraineană, iar trupele ruse ar trebui să se retragă și ele la o distanță comparabilă.
Nici Trump, nici Zelenski nu au intrat în detalii despre Donbas în comentariile lor publice referitoare la discuțiile purtate pe 28 decembrie, care s-au concentrat pe aspectele cheie ale unui proiect privind un posibil plan de pace în 20 de puncte, elaborat după ce Kievul și susținătorii săi europeni au respins propunerea americană în 28 de puncte.
Trump a sugerat însă că, dacă Ucraina nu ajunge la un acord în curând, riscă să piardă restul regiunii – pe care Putin a promis să o cucerească cu forța dacă Rusia nu o obține prin diplomație.
„O parte din acel teritoriu a fost ocupat, o parte din acel teritoriu... ar putea fi ocupat în următoarele câteva luni, și ar fi mai bine să încheiați o înțelegere acum”, a declarat Trump referitor la Ucraina.
De asemenea, merită urmărit dacă Kievul și Washingtonul vor reuși să depășească diferențele rămase în privința altor două aspecte cheie: garanțiile de securitate pentru Ucraina și controlul asupra centralei nucleare Zaporijia, pe care Rusia o controlează de la începutul invaziei pe scară largă din februarie 2022.
…sau asupra Moscovei?
Trump a amenințat, de asemenea, că va intensifica presiunea asupra Rusiei dacă va considera că Moscova trage de timp în ceea ce privește acordul de pace.
În afară de impunerea de sancțiuni asupra giganților petrolieri Rosneft și LUKoil în octombrie, SUA au întreprins puține măsuri în această direcție în timpul mandatului actual al lui Trump.
În comentariile sale după convorbirea cu Putin și întâlnirea cu Zelenski, Trump nu a dat semne că ar fi iminentă o presiune suplimentară asupra Moscovei.
El a spus că înțelege opoziția lui Putin față de un armistițiu temporar, pe care Zelenski îl consideră necesar pentru ca Ucraina să poată organiza un referendum privind un acord de pace propus, și că „Rusia dorește încetarea [războiului]”.
Factorulul „Rusia”
Mulți observatori din Ucraina și Europa spun că există puține sau deloc dovezi că Moscova dorește pacea în alte condiții decât cele impuse de ea.
Oficialii ruși și-au exprimat sau au semnalat opoziția față de anumite aspecte ale proiectului cu 20 de prevederi și dezamăgirea față de punctele care aparent lipsesc din acesta, cum ar fi interdicția obligatorie pentru Ucraina de a adera vreodată la NATO.
În privința Donbasului, veștile aproape zilnice dinspre Moscova sugerează că Rusia nu va renunța la cererea sa de a controla întreaga regiune.
Pe lângă apariția televizată de patru ore și jumătate din 19 decembrie, Putin a îmbrăcat uniformă de camuflaj pentru a participa la evenimente militare, pe care le-a folosit pentru a transmite încrederea că Rusia are avantajul pe câmpul de luptă – în contextul unor avansuri lente și costisitoare și al unor retrageri ocazionale – și pentru a semnala că nu simte nevoia de a face concesii substanțiale.
Atacurile aeriene majore asupra Kievului și a altor orașe ucrainene nu au dat niciun semn că ar exista o dorință de pace.
Și, dincolo de Donbas, Rusia a transmis semnale contradictorii cu privire la disponibilitatea sa de a îngheța liniile frontului în regiunile Zaporijia și Herson, pe care le ocupă parțial, în cazul unui acord de pace – așa cum prevedea inclusiv planul în 28 de puncte.
Putin a sugerat de mai multe ori, recent, că nu a renunțat la cererea de control deplin asupra celor două regiuni.
Pe 29 decembrie, el ar fi ordonat armatei ruse să continue să încerce să preia controlul asupra orașului Zaporijia, care rămâne în controlul Ucrainei.
Orice schimbare substanțială în mesajul Rusiei – fie în ton, fie în conținut – ar putea semnala o potențială disponibilitate pentru un acord care, cel puțin pentru moment, l-ar lăsa pe Putin fără obiectivele sale, de la cucerirea teritorială la subjugarea Ucrainei și slăbirea NATO și a Occidentului.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
