În ciuda promisiunii premierului Marcel Ciolacu, șansele adoptării rapide de către Parlament a celor două legi sunt infime.
Parlamentul actual, care își încheie mandatul pe 20 decembrie, mai are doar două zile de lucru, luni și marți, pe 16 și 17 februarie, iar deputații și senatorii nu au fost convocați pentru eventuale ședințe speciale.
Guvernul a adoptat totuși joi, 12 decembrie, două dintre proiectele de legi ale Apărării cerute de Statul Major al Apărării încă de anul trecut.
- Primul reglementează inclusiv comandarea soldaților străini din NATO de către Statul Major al Apărării din România în cazul unor misiuni comune, dar și viceversa.
- Al doilea proiect se referă la protejarea spațiului aerien al României de drone și alte arme străine care violează spațiul național, inclusiv cu ajutorul aliaților din NATO.
Cele două proiecte au fost adoptate de Guvern după nouă, respectiv șapte săptămâni de la punerea lor în dezbatere publică de către Ministerul Apărării (MApN).
Vineri, 13 decembrie, MApN a avertizat că în spațiul pubic circulă mai multe deziformări cu privire la cele două proiecte.
Armata a explicat că circulă „o serie de informații false, manipulări și exagerări bazate pe scoaterea din context”, care au început să fie distribuite încă de când proiectele au fost puse în dezbatere publică.
Știrile false au început să fie redistribuite după adoptarea lor de către Guvern.
„Aceste dezinformări, care au rolul de a întreține o stare de incertitudine și de a induce panica în rândul opiniei publice, se aliniază tendințelor identificate în ultima vreme, fiind răspândite sau susținute inclusiv de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO.”
Ce prevede Legea privind misiunile militare pe timp de pace
Proiectul privind misiunile militare pe timp de pace a fost elaborat în contextul desfășurării pe teritoriul național în ultimii ani, la cererea României, a unor trupe NATO în Grupul de Luptă al Alianței Nord Atlantice și ca urmare a unor înțelegeri bilaterale între România și alți aliați.
În prezent, Grupul de Luptă al NATO, format din aproximativ 1.500 de militari, majoritatea francezi, are misiunea de descurajare a inamicilor și de pregătire în comun cu militarii români.
În prezent, legile în vigoare nu permit militarilor NATO din România să aibă misiuni în afara unităților militare, deși aceștia au explicat de mai multe ori că trebuie să se antreneze cu militarii români în spații mai variate.
În motivarea proiectului de lege, MApN scrie că „există un vid legislativ și în ceea ce privește utilizarea capabilităților forțelor armate străine dislocate în România pentru contracararea prin mijloace noncinetice sau cinetice a unor riscuri și amenințări concrete”.
Cu alte cuvinte, nici Armata Română și nici aliații din NATO nu pot doborî drone sau rachete care ar viola spațiul aerian al României, așa cum s-a întâmplat de mai multe ori în ultimul an.
MApN explică și că „arhitectura cadrului juridic existent oferă o perspectivă paradoxală, limitativă și restrictivă cu privire la folosirea capabilităților Armatei României pe timp de pace pe teritoriul statutului român atunci când nu sunt întrunite condițiile sau nu a fost instituită o stare excepțională (starea de urgență, de asediu, mobilizare sau nu a fost declarată starea de război).”
Altfel spus, dacă autoritățile nu decretează stare de urgență, de asediu sau de mobilizare, Armata nu poate apăra țara sau o regiune.
În ceea ce privește colaborarea militarilor români și aliați din NATO în România, proiectul de lege care va fi trimis Parlamentului pentru dezbatere și aprobare prevede că „misiunile și operațiile militare se execută de către forțele armate în mod exclusiv/sau cu participarea forțelor armate străine, cu respectarea legislației României, a tratatelor internaționale, acordurilor bilaterale și multilaterale și a înțelegerilor tehnice încheiate cu forțele armate străine”.
Ministerul Apărării a prevăzut în proiect, iar Guvernul a aprobat, că „inițierea misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român se aprobă de către Președintele României la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în condițiile în care indicatorii și avertizările stabilite prin planuri arată o deteriorare a mediului de securitate internațional sau regional și iminența unor riscuri de securitate la adresa statului român”.
La articolul 6, proiectul prevede că „pe durata participării la misiuni și operații militare, pe teritoriul statului român, pentru îndeplinirea misiunilor încredințate, personalul forțelor armate române și străine poate face uz de armamentul, munițiile și dispozitivele militare din dotare, în conformitate cu legislația României și cu regulile de angajare autorizate.”
Pe timpul desfășurării misiunilor și operațiilor militare, pe teritoriul statului român, cu participarea forțelor armate străine, comandantului român desemnat să conducă misiunea sau operația militară îi pot fi transferate, sub diferite grade de autoritate, forțele armate străine participante, în limitele stabilite prin mesajul privind transferul de autoritate, se mai arată în proiectul de lege adoptat de Guvern.
De asemenea, MApN prevede că „structurile desemnate din cadrul Armatei României, în funcție de necesitățile operaționale, pot fi transferate pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate în relația cu comandantul forțelor armate străine care conduce o operație militară pe teritoriul statului român, în limitele stabilite prin mesajul privind transferul de autoritate, semnat de către șeful Statului Major al Apărării și prin înțelegerile tehnice încheiate în acest sens.”
Proiectul de lege care poate securiza cerul României
Una dintre prevederile de bază ale proiectului de lege privind controlul utilizării spațiului aerian național este că „în scopul apărării colective, spaţiul aerian național este integrat în spaţiul aerian al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord”, adică al NATO.
Mai ales după ce Rusia a invadat Ucraina, în 2022, aliații din NATO și-au înmulțit misunile de poliție aeriană în România.
Proiectul de lege stipulează că „pentru exercitarea controlului utilizării spațiului aerian național, alături de structuri și mijloace militare specializate naționale, pot fi întrebuințate structuri și mijloace militare specializate ale NATO și ale statelor membre NATO”.
În caz de nevoie, MApN, prin Statul Major al Apărării, poate efectua transferul de autoritate către autoritățile militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice asupra unor structuri naționale care răspund de controlul utilizării spațiului aerian național, în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană şi Antirachetă NATO sau în cadrul unor coaliții, „pe o durată determinată, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte”.
Proiectul de lege adoptat joi de guvern mai impune și corelarea autorităților aeriene civile cu cele militare.
Astfel, MApN a prevăzut în proiect că „unitățile de trafic aerian înştiinţează cu celeritate serviciile militare de supraveghere și control utilizare spațiu aerian despre aeronavele care urmează să opereze în spaţiul aerian național, despre cele aflate în dirijarea lor sau despre care au informaţii că utilizează neautorizat spaţiul aerian național.”
Situaţiile în care o aeronavă utilizează neautorizat spaţiul aerian național
- execută un zbor care nu este autorizat în conformitate cu procedura de autorizare a zborurilor reglementată și aprobată;
- se abate de la ruta stabilită prin planul de zbor depus, fără aprobarea unităților de trafic aerian;
- execută un zbor cu încălcarea Codului aerian;
- execută un zbor fără respectarea condițiilor operaționale pentru zonele geografice în care pot circula drone;
- întrerupe funcţionarea dispozitivelor/echipamentelor de identificare a poziției aeronavei în zbor, obligatorii pentru efectuarea zborului într-o anumită porțiune de spațiu aerian, fără aprobare;
- execută un zbor într-o porţiune de spaţiu aerian rezervat, segregat sau restricţionat, fără autorizarea accesului de către unitatea de trafic care efectuează controlul traficului aerian;
- execută un zbor pentru activități de fotografiere, filmare sau cartografiere, fără autorizare de survol, avizul Ministerului Apărării Naționale sau, după caz, autorizație specială;
- pilotul/echipajul sau operatorul la distanță al aeronavei fără pilot nu respectă dispoziţiile unităților de trafic aerian;
- unitățile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere și control primesc informaţii referitoare la producerea unui act de intervenție ilicită la bordul aeronavei, chiar dacă se respectă autorizarea primită;
- unitățile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere și control primesc informații referitoare la existența la bordul aeronavei a unor substanțe sau materiale periculoase, care ar putea fi folosite într-un act de terorism;
- unitățile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere și control primesc informații cu privire la existența la bordul aeronavei a unor bunuri sau persoane supuse sancțiunilor asumate de România;
- este întreruptă legătura radio, chiar dacă se respectă autorizarea primită; m) aeronava a fost deturnată;
- execută zborul într-o zonă interzisă, publicată potrivit reglementărilor în vigoare;
- drona execută un zbor și, prin modul de operare, pune în pericol grav și iminent misiunile legale ale instituțiilor din sistemul de apărare și obiectivele lor.
Sursa: Proiectul de lege privind controlul utilizării spațiului aerian național
Proiectul de lege privind controlul utilizării spațiului aerian național prevede și cum pot militarii să doboare drone sau avioane inamice.
Astfel, se arată în actul normativ adoptat de Guvern, dacă un avion, o dronă sau altă armă violează spațiul românesc, Armata poate executa mai întâi foc de avertisment împotriva acesteia de către aeronavele interceptoare.
Ulterior, dacă acțiunea ilegală continuă, militarii pot executa foc de nimicire din aeronavele interceptoare sau cu ajutorul mijloacelor de apărare aeriană de la sol.
Un alt articol al actului normativ prevede că o dronă care trece ilegal frontiera de stat a României și zboară în spațiul aerian național fără autorizare poate fi distrusă, neutralizată sau poate fi preluat controlul asupra acesteia.
În același document, autorii proiectului de lege prevăd ca piloții care interceptează o aeronavă militară străină și sunt atacați de aceasta să poată decide singuri să tragă în aparatul inamic.
Nu în ultimul rând, Guvernul a aprobat și propunerea MApN care prevede că „persoanele juridice de drept public și privat, care au în proprietate, operează sau administrează obiective de importanță deosebită și/sau infrastructuri critice naționale au obligația de a implementa și menține măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord potrivit dispozițiilor Legii nr. 333/2003”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
