Linkuri accesibilitate

Tinerii magistrați îl desființează pe Tudorel Toader pe limba lui la contestația în anulare - argumente academice și norme UE


Toate argumentele lui Tudorel Toader sunt contracarate de trei asociații de magistrați în privința rejudecării proceselor de corupție

Trei asociații de magistrați semnează o scrisoare publică în care demontează motivele invocate de ministrul justiției, Tudorel Toader, pentru adoptarea ordonanței de urgență privind contestația în anulare.

Tinerii magistrați îi dau o replică ministrului Toader referitoare la conținutul scrisorii pe care acesta i-a transmis-o recent vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Semnatarii scrisorii sunt membrii Forumului Judecătorilor, Mișcarea pentru Apărarea Drepturilor Procurorilor și Inițiativa pentru Justiție, care, în ultima vreme, s-au remarcat prin pozițiile lor publice împotriva încălcării de către Ministerul Justiției a normelor statului de drept. Cei de la Forumul Judecătorilor, de pildă, au ajuns la Curtea Europeană de Justiție cu solicitarea de a se pronunța în privința statutului pe care îl au recomandările Comisiei Europene pentru justiția românească.

21 de condamnări ale României în anul 2018, din care 10 pentru încălcarea specifică a acestui drept, 8 pentru încălcarea duratei de procedură, iar 3 pentru neexecutarea unor hotărâri judecătorești. Din analiza acestor cifre, observăm că România este departe de a ”avea cele mai multe condamnări la CEDO”,

Revenind la scrisoarea celor trei asociații ale magistraților, aceasta cuprinde o serie de prevederi din legislația europeană, mai precis jurisprudența CEDO și a Curții Europene de Justiție de la Luxembourg, care dovedesc că practica europeană nu folosește rejudecarea proceselor închise definitiv plecând de la compunerea completurilor de cinci judecători. Acesta este principalul argument al lui Tudorel Toader, modul de alcătuire al completelor de cinci judecători, în procesele care au vizat, în marea lor parte, procesele de corupție intentate demnitarilor români.

Scrisoarea magistraților este redactată în termenii teoriei științifice de drept și abundă în cazuistică și recomandări ale celor mai înalte foruri europene în materie de drept – Comisia de la Veneția, CEDO și Curtea Europeană de Justiție, cele care stabilesc cum funcționează legislația și practica judiciară pe întregul teritoriu al UE. Asta, în condițiile în care, în intervențiile sale, Tudorel Toader, profesor de drept penal, face apel adesea la normele științifice.

Textul integral al scrisorii poate fi consultat aici.

Cele trei asociații de magistrați plasează în capul listei de argumente încălcarea, prin adoptarea unei ordonanțe care redeschide procesele definitive, a ceea ce în drept se numește „securitatea raporturilor juridice”, care este o componentă esențială a statului de drept, așa cum este definită de Comisia de la Veneția și respectată peste tot pe teritoriul UE.

„Încrederea în sistemul judiciar și statul de drept se bazează, într-o măsură definitorie, pe respectarea principiului securității raporturilor juridice, care impune, la rândul său, respectarea puterii de lucru judecat, în sensul că deciziile definitive pronunțate de jurisdicțiile naționale nu mai pot fi repuse în discuție, cu excepția evidentă a posibilității de a sesiza o instanță internațională cu privire la încălcarea unei obligații a cărei respectare poate forma obiectul unui control în aria sa de competență”, se arată într-un document al Comisiei de la Venezia.

„Or, este de remarcat că interesul persoanelor judecate definitiv de completurile Înaltei Curți de Casație și Justiție apreciate de Curtea Constituțională a fi fost nelegal constituite este unul individual, privat, ce nu poate justifica instituirea unei măsuri reparatorii cu caracter general și în detrimentul părților civile, ce pot pierde eventualele beneficii financiare acordate ca despăgubire pentru prejudiciul cauzat prin comiterea infracțiunii, urmare a pronunțării unei potențiale soluții contrare de achitare”, se arată în scrisoare.

Citatul face referire la una dintre consecințele pe care le-ar avea adoptarea Ordonanței care introduce un termen de cinci ani pentru depunerea contestației în anulare – ștergerea prejudiciilor în cazul condamnaților pentru corupție.

Magistrații folosesc două exemple ale CEDO pentru a demonstra că judecătorii de la Strasbourg au decis deja că nu se șterg prejudiciile, pentru că asta ar defavoriza părțile vătămate, și nu se rejudecă procese finalizate prin sentințe definitive.

Scrisoarea celor trei asociații de magistrați demontează și argumentul lui Tudorel Toader, preluat din decizia CCR, potrivit căreia completurile de cinci judecători au fost constituite ilegal începând cu 2014, de la data adoptării noilor Coduri penale. Magistrații arată că au existat cazuri la CEDO în care cei care au reclamat alcătuirea completelor de cinci judecători au pierdut.

Ce a decis CEDO? „Admițând chiar existența unei constituiri a completului ce nu s-ar fi realizat de o manieră aleatorie, conform cerințelor legii, în absența altor elemente susceptibile să indice o lipsă de imparțialitate a judecătorilor din compunerea acestuia, nu se poate statua în sensul unei încălcări a cerințelor art. 6 din Convenție” .

În al treilea rând, este atacat și argumentul lui Tudorel Toader referitor la „sufocarea CEDO”, care ar urma să fie asaltată de condamnații pentru corupție din România, nedreptățiți la alcătuirea completurilor de cinci judecători. Aici, asociațiile tinerilor magistrați vin cu cifre.

Statistica oficială relevă un număr total de 21 de condamnări ale României în anul 2018, din care 10 pentru încălcarea specifică a acestui drept, nediferențiat civil/penal, 8 pentru încălcarea duratei de procedură, deopotrivă nediferențiat, iar 3 pentru neexecutarea unor hotărâri judecătorești. Din analiza acestor cifre, observăm că România este departe de a ”avea cele mai multe condamnări la CEDO”, cum în mod empiric și nefondat se vehiculează de autorități, fiind clar devansată de Ucraina, Turcia, Federația Rusă, iar sub aspectul duratei de procedură și de Ungaria și Grecia.

În final, explicațiile celor trei asociații de magistrați aduc în discuție și un alt aspect pe care ministrul Toader l-a tot invocat în pledoaria sa despre necesitatea adoptării unei Ordonanțe de urgență pentru rejudecarea proceselor de corupție cu verdict definitiv.

Este vorba despre o decizie a Curții Europene de Justiție, recentă, din 2018, care spune că nu este permisă o cale de atac de drept intern care permite obținerea, doar în caz de încălcare a Convenției europene a drepturilor omului, a redeschiderii unei proceduri penale închise printr-o decizie națională care a dobândit autoritate de lucru judecat, atât timp cât cel interesat a avut posibilitatea de a-și valorifica drepturile în cursul acelei proceduri”, valorificare ce, în cazul de față, ar fi însemnat invocarea în termen a neregularității compunerii completului.

Altfel spus, prelungirea termenului în care cei condamnați definitiv au avut dreptul invocării contestației în anulare nu este permis de legislația europeană. O precizare – calea extraordinară de atac a contestației în anulare există, este prevăzută de Codul de procedură penală, însă este limitată în timp. Cei cu condamnare definitivă o pot folosi, potrivit actualei legislații în 30 de zile, iar Tudorel Toader vorbește despre extinderea acestei perioade la 5 ani, începând cu 2014.

Ordonanța de urgență este în curs de redactare și, potrivit unor surse politice, ar urma să intre în dezbaterea Guvernului imediat după adoptarea Legii bugetului. În scrisoarea lui Tudorel Toader adresată lui Frans Timmermans se vorbește despre intenția clară a Guvernului de a o adopta. De asemenea, și premierul Viorica Dăncilă a anunțat în mai multe rânduri că susține adoptarea unui astfel de act normativ, care ar repara „inechitățile” pe care le-ar fi produs condamnările în completurile de cinci judecători. Peste 70 de politicieni ar urma să beneficieze de prelungirea perioadei în care pot redeschide procesele în care au fost condamnați la închisoare și li s-au confiscat bani. În cazul în care ordonnța ar intra în vigoare, aceștia ar putea să-și șteargă cazierul și să-și anuleze și datoriile în bani stabilite de judecători. În multe dintre cazuri, cum este cel al lui Liviu Dragnea, redeschiderea procesului în care a fost condamnat pentru fraudarea referendumului din 2012, fapta ar urma să fie prescrisă la finalul lui 2019.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG