Linkuri accesibilitate

PNRR | România vrea bani europeni pentru turism cu o strategie „copy-paste”


Abaţia cisterciană de la Cârţa, din județul Sibiu, a fost fondată la începutul secolului al XIII-lea de călugării cistercieni, originari din Franța.

Capitolul privind turismul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) conține date copiate cuvânt cu cuvânt din Strategia de Dezvoltare Turistică 2019-2030, publicată în 2018, care avea date din 2017.

Pagini din documentul publicat în 2018 au fost „copiate și lipite” în PNRR la capitolul în care autoritățile actuale încearcă să ilustreze dificultățile cu care se confruntă acest sector în România.

Pagini precum 10 și 11 din Strategia de Dezvoltare Turistică 2019-2030, cu date care au ca sursa Banca Mondială, se pot regăsi la paginile 826-828 in PNRR.

Strategia de Dezvoltare Turistică din 2018.
Strategia de Dezvoltare Turistică din 2018.
Planul Național de Redresare și Reziliență, 2021.
Planul Național de Redresare și Reziliență, 2021.

Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, situația din turismul românesc reprezintă, poate cel mai bine, adevărata radiografie a economiei românești.

Într-o țară cu multiple avantaje turistice, statul s-a dovedit până acum incapabil să o promoveze la adevărata ei valoare. Bulgarii au reușit ceea ne noi încă ne propunem – să atragem turiști străini și, mai ales, investitori de calibru. Dacă te uiți în PNRR, acest Plan Național de Reforme Probabile, nu este o surpriză să constați că mare parte din proiect este un copy-paste după strategiile din anii 2017-2018, fără niciun fel de actualizare care să țină cont de schimbările radicale prin care a trecut turismul mondial, schimbările din comportamentul turiștilor”, a afirmat Negrescu.

Turismul are nevoie de continuitate și de coerență, indiferent de guvernare, spune consultantul în turism Traian Bădulescu.
Turismul are nevoie de continuitate și de coerență, indiferent de guvernare, spune consultantul în turism Traian Bădulescu.

Copy-paste-ul nu este neapărat rău

Pe de altă parte, consultantul în turism Traian Bădulescu spune că faptul că bucata din PNRR este copiată din Strategia de Dezvoltare Turistică a României 2019-2030, publicată în 2018, nu este un lucru neapărat rău, ținând cont că această strategie, cel puțin la nivel teoretic, este una decentă.

„Strategia punctează principalele probleme ale turismului românesc. Până la urmă, turismul are nevoie de continuitate și de coerență, indiferent de guvernare. Deși turismul românesc, clar, are probleme de infrastructură, de coerență ori de calitate a serviciilor, ceea ce ne lipește este promovarea, imaginea de țară. Și această strategie arată la rândul ei că nu avem încredere în noi și că ne subestimăm. Există destinații mai dezvoltate turistic decât România care au probleme similare, dar care se promovează”, ne-a declarat Bădulescu.

Acesta afirmă că toți turiștii străini cu care a interacționat până la izbucnirea pandemiei nu au avut plângeri, ci mai degrabă, unii dintre ei, sugestii, dar majoritatea au semnalat lipsa imaginii, lipsa promovării.

În era digitalizării, România împarte pliante

Se pare că România a pierdut lupta cu digitalizarea, având în vedere că autoritățile române încă gândesc strategii de promovare depășite, este de părere analistul economic.

„Într-o lume turistică în care aplicațiile mobile se află în prim-plan, în care digitalizarea și mediul virtual au ajuns principalii vectori de promovare, noi încă vrem să construim trasee turistice marcate, ca pe vremuri, și 'centre turistice’ regionale, cu angajați și pliante ca în anii 2000”, afirmă Negrescu.

În privința turismului, România rămâne închistată în trecut.
Adrian Negrescu

Acesta acuză autoritățile că trăiesc într-o realitate paralelă, în care își propun, fără niciun argument, ținte absolut imposibile – să atragă, de exemplu, 15 milioane de turiști români și 4 milioane de turiști străini în fiecare an.

„Un astfel de obiectiv SF s-ar putea îndeplini doar dacă autoritățile, prin PNRR, ar sprijini operatorii din turismul românesc, investitorii privați care au avut curajul să investească într-o țară fără niciun fel de strategie turistică. Ceea ce, din păcate, nu se întâmplă”, a mai spus specialistul.

Potrivit lui, vom rămâne închistați în trecut, în pliantele cu „Grădina Maicii Domnului” și „România, mereu surprinzătoare”, uitându-ne, cu invidie, la cum se descurcă bulgarii, grecii și turcii.

De ce se „plâng” autoritățile în PNRR

Potrivit strategiei publicate în 2018 sau PNRR (2021), autoritățile sunt nemulțumite de faptul că turismul în România se confruntă cu două mari provocări: în primul rând, turiștii care vizitează în prezent locații în România nu cheltuie suficient și în al doilea rând, nu sunt atrași suficienți
turiști cu buget de cheltuieli ridicat.

În 2017, România a avut cele mai mici încasări totale anuale din turismul internațional, prin comparație cu toate țările învecinate (de ex. 1.314 miliarde euro în România, față de 3,579 miliarde euro în Bulgaria”, se punctează în strategie.

Principalii factori determinanți imediați pentru aceste provocări sunt:

Turiștii care vizitează destinațiile turistice din România nu cheltuiesc suficient din cauza:

  • destinațiilor turistice insuficient dezvoltate și greu accesibile;
  • oportunităților de consum turistic insuficiente (și greu de identificat);
  • calității necompetitive a experiențelor și a serviciilor disponibile la destinație; și
  • Nu sunt atrași în țară suficienți turiști cu buget ridicat, din cauza capacității limitate de elaborare de politici publice în domeniul turismului, a segmentării inadecvate a pieței și a vizibilității reduse a țării în străinătate.

*Articol de Paul Barbu

Ebrahim Raisi, ucigașul care ar putea deveni președintele Iranului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:10 0:00
XS
SM
MD
LG