În primele zile ale invaziei transfrontaliere îndrăznețe a Ucrainei, declanșată pe 6 august în regiunea rusă Kursk, mesajul care a dominat știrile televiziunii de stat și ale presei pro-Kremlin a fost „președintele rus Vladimir Putin se ocupă de asta. Armata rusă va respinge incursiunea ucraineană. Războiul împotriva Ucrainei, aflat acum în cea de-a 30-a lună, va continua până la victorie”.
Acum, după mai mult de două săptămâni, pe măsură ce succesele ucrainene continuă, se întrevăd fisuri în mesajul pe care Kremlinul dorește să îl audă publicul rus.
În talk-show-ul găzduit la televiziunea de stat de Vladimir Soloviov – o personalitate media influentă și cunoscută mai degrabă pentru propaganda uneori aberantă – unii comentatori au vorbit deschis despre eșecurile armatei ruse în Kursk și au avertizat că lucrurile se vor înrăutăți.
„Trebuie să pornim de la faptul că putem pierde”, a declarat Karen Șakhnazarov, un important regizor de film, pe 13 august.
„Dacă mai sunt multe greșeli ca aceasta, putem pierde. Și acesta nu este defetism, nu este alarmism. Aceasta este o înțelegere absolută a prețului pe care noi și patria noastră va trebui să îl plătim”, a completat ea.
„[Trebuie] să ne pregătim pentru cel mai rău scenariu: aceste teritorii – cu voia lui Dumnezeu, fără oameni – vor trebui să fie sacrificate”, a declarat Maxim Iusin, un comentator cunoscut pentru opiniile sale pro-guvernamentale, pe 12 august, la emisiunea Meeting Place, găzduită de canalul NTV, deținut de Gazprom.
Pentru majoritatea covârșitoare a rușilor, televiziunea - dominată de canalele controlate de stat – este mediul prin care au acces la știri.
Relatările despre întregul război împotriva Ucrainei au prezentet exaltat eroismul soldaților ruși și au evidențiat progresele considerabile înregistrate de trupele ruse – chiar dacă au minimalizat sau ignorat numărul impresionant de pierderi suferite începând din februarie 2022.
Desființarea unui mit
Dacă nu altceva, incursiunea Ucrainei risipește mitul puterii forțelor armate ruse, a declarat Rustem Adagamov, un blogger liberal foarte citit care trăiește acum în afara Rusiei.
„Nu numai că Federația Rusă nu are o armată care să ajungă la Canalul Mânecii sau să captureze ceva în Letonia sau Estonia, dar Federația Rusă nu are o armată care să își apere pur și simplu propriul teritoriu, să îi protejeze pe ruși”, a scris el într-o postare pe blog. „Se dovedește că nu este capabilă deloc de acest lucru”.
Politologul Aleksandr Morozov care, de asemenea, trăiește acum în afara Rusiei, spune că modul în care Kremlinul a răspuns public la invazia din Ucraina este condamnabil.
„Să ne imaginăm orice altă țară: președintele se adresează națiunii; există o reuniune de urgență a parlamentului etc.”, a scris el pe blog. În schimb, „suntem martorii istorici a ceva uimitor: președintele are câteva întâlniri de lucru, parlamentul intră în vacanță”.
„E o tăcere asurzitoare; nici șefii camerelor superioare și inferioare, nici șeful guvernului, nici vreun consiliu de stat, adică nici o singură instituție similară care ar putea exista în alte țări, nu s-au adresat cu nimic populației”, a declarat Morozov.
„În cea mai mare parte, nici autoritățile, nici populația nu percep acest lucru ca pe o invazie inamică; mai degrabă este văzut ca un dezastru natural”, a declarat jurnalistul Aleksandr Pliușchev, într-un comentariu pe canalul său YouTube.
Kremlinul și diferitele sale centre de putere – administrația prezidențială, Serviciul Federal de Securitate și Consiliul de Securitate – sunt renumite pentru dificultatea cu care oferă informații, în special în perioade de criză.
Mai mulți ruși anxioși sau îngrijorați
În acest condiții, un sondaj realizat de un institut de sondare legat de guvern, Fundația pentru Opinie Publică, cunoscută sub numele de FOM, a arătat că rușii nu sunt pe deplin mulțumiți de ceea ce se întâmplă.
Sondajul a constatat o creștere bruscă a numărului de ruși care s-au declarat neliniștiți sau îngrijorați. În mod surprinzător, sondajul a evidențiat o ușoară creștere a nivelului de încredere în Putin.
Citând oficiali anonimi din administrația prezidențială și din alte părți, Meduza, publicația online în limba rusă care lucrează din exil, a declarat că Kremlinul încearcă să găsească o modalitate de a se pune la nivelul publicului rus, dar fără a provoca panică.
„Kremlinul, cu ajutorul propagandei, încearcă să îi pregătească pe ruși pentru viața în condițiile unei «noi realități» sau ale unei «noi normalități»”, a relatat publicația cu sediul la Riga.
Ideea că autoritățile ar putea încerca să pregătească populația pentru o luptă prelungită pe teritoriul Rusiei, mai degrabă decât să încerce să învingă trupele ucrainene, i-a înfuriat pe unii comentatori.
„Pentru ce pregătiți oamenii, domnilor experți?! Pentru capitularea Șebekino, Briansk și, în cele din urmă, Crimeea?”, a scris Platon Besedin, un publicist pro-guvernamental, într-o postare pe Telegram, referindu-se la un oraș rusesc de frontieră, la o capitală regională din vest și la peninsula ucraineană de la Marea Neagră care a fost confiscată de Rusia în 2014.
„Da, în vremuri normale, ți-ar da o cască și te-ar trimite pe front pentru asta, dar în schimb aici avem doar miracole!”, a scris el.
„Următoarele mișcări ale lui Putin sunt toate rele”
Dmitri Gudkov, politician liberal care a fost dat afară din parlament și trăiește acum în afara Rusiei, a declarat că invazia din Kursk a adus autoritățile ruse într-o fundătură.
„Următoarele mișcări ale lui Putin sunt toate rele”, a scris el pe Telegram. „Dar, cu cât mergi mai departe, cu atât crește riscul ca nemulțumirea atenuată a oamenilor să se transforme în tulburări în masă”.
La fel de revelatoare este și eticheta pe care Kremlinul a pus-o invaziei în sine. Întregul război de 30 de luni împotriva Ucrainei este numit oficial „operațiune militară specială”, în conformitate cu reglementările guvernamentale, și nu „război”.
În mod similar, a declarat Dmitri Kolezev, fostul editor al revistei online Republic, răspunsul Rusiei la invazia ucraineană este descris cu eufemismul „operațiune antiteroristă”.
„Poate că întreaga problemă este că autoritățile ruse evită să spună lucrurilor pe nume”, a scris Kolezev.
„În primul rând, cu toată puterea sa, statul rus arată că nu are nevoie de acest lucru: Nu declară război, nu impune legea marțială, ci activează o operațiune antiteroristă”, a spus el.
„Ar trebui civilii să ia armele aici? Și de unde pot obține oricum o armă? Conform acestei logici, un civil ar trebui să se îndepărteze [de invazie], deoarece aceasta este o luptă profesională împotriva «teroriștilor»”, a spus el.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
