Rusia susține că a doborât două drone ucrainene deasupra Mării Negre și șapte în alte locații peste noapte. În același timp, primarul din Nikolaiev, oraș-port ucrainean, a declarat că au fost impuse întreruperi de curent de urgență după atacul unei drone rusești în zonă.
Oficialii ucraineni au spus miercuri dimineață că Rusia a lansat cel mai mare atac cu drone de până acum asupra orașului Krivoi Rog din centrul țării și că, în total, unitățile de apărare aeriană ale Ucrainei au doborât 56 din cele 117 drone lansate de Rusia.
Potrivit oficialilor, 48 dintre drone au fost pierdute, sugerând că armata a folosit bruiajul electronic pentru a le neutraliza.
Șeful administrației militare din Kivoi Rog, Oleksandr Vilkul, a declarat că peste noapte atacul cu drone a declanșat incendii și a avariat clădiri, dar nu a provocat victime. „Acesta este modul în care ocupanții «vor pace»”, a scris el pe platforma Telegram.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că atacurile cu drone rusești din timpul nopții au afectat infrastructura în orașul Krivoi Rog și în regiunea Sumî.
„Lansarea unor astfel de atacuri la scară largă după negocierile de încetare a focului este un semnal clar pentru întreaga lume că Moscova nu are de gând să urmărească o pace reală”, a scris Zelenski pe Telegram.
De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că ordinul președintelui rus Vladimir Putin privind un moratoriu asupra atacării infrastructurii energetice din Ucraina este încă în vigoare și este îndeplinit de forțele armate ale Rusiei.
Relatările din 26 martie legate de atacurile reciproce dintre Rusia și Ucraina vin pe fondul incertitudinii legate de momentul și maniera în care vor intra în vigoare acordurile separate pe care Statele Unite le-au încheiat cu Ucraina și cu Rusia pentru a opri atacurile asupra Mării Negre.
În ceea ce privește acuzația Rusiei cu privire la atacul ucrainean cu drone deasupra Mării Negre, declarația Ministerului rus al Apărării nu a putut fi verificată independent și nu a precizat dacă dronele vizau ținte de la Marea Neagră sau zburau doar deasupra apelor sale.
Ministerul Apărării a declarat că armata rusă a distrus, de asemenea, două drone deasupra regiunii Kursk și cinci deasupra regiunii Belgorod, ambele la granița cu Ucraina.
Guvernatorul regional din Belgorod a declarat că un civil a fost spitalizat cu răni la cap, iar o dronă a provocat pagube minore unei clădiri de apartamente.
Acorduri de pace
Pe lângă încetarea focului la Marea Neagră, Casa Albă a declarat că discuțiile separate cu reprezentanții ucraineni și ruși din Arabia Saudită din această săptămână au produs un acord „pentru a dezvolta măsuri pentru punerea în aplicare” a angajamentelor recente privind loviturile asupra instalațiilor energetice.
Casa Albă a transmis în două declarații separate că acordul de la Marea Neagră va ajuta la restabilirea accesului Moscovei la piețele globale pentru exporturile agricole și de îngrășăminte rusești, care au fost întrerupte de când Kremlinul și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în urmă cu mai bine de trei ani.
„Statele Unite vor continua să faciliteze negocierile dintre ambele părți pentru a ajunge la o rezolvare pașnică”, se arată în declarațiile Casei Albe.
Acordurile marchează primul pas către un acord mai larg de încetare a focului care să pună capăt celui mai mare și mai mortal conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. Deocamdată însă, declarațiile nu au menționat încetarea atacurilor asupra altor ținte de infrastructură civilă în afară de energie.
Trump: E posibil ca Rusia să tergiverseze
Atât Kievul, cât și Moscova au confirmat acordul de încetare a focului la Marea Neagră, dar declarația Rusiei pare să ridice și alte probleme.
Într-o declarație despre discuțiile dintre SUA și Rusia, Kremlinul a declarat că va adera la acord doar după ce banca sa agricolă de stat va fi reconectată la SWIFT, sistemul internațional de plăți, și vor fi ridicate unele restricții comerciale impuse Moscovei după invazia pe scară largă a Ucrainei.
„Ne gândim la toate acum”, a spus președintele american Donald Trump când a fost întrebat despre sancțiunile despre care Rusia spune că trebuie ridicate înainte de a implementa acordul de la Marea Neagră.
Ulterior, Trump a spus că e posibil ca Rusia să întârzie finalul războiului.
„Cred că Rusia vrea să vadă un sfârșit, dar e posibil să tergiverseze”, a spus Trump într-un interviu acordat postului american Newsmax.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat, de asemenea, la acord, spunând că Kievul intenționează să-și respecte angajamentele și va face presiuni pentru sancțiuni suplimentare dacă Rusia nu va face același lucru.
„Este prea devreme pentru a spune că va funcționa, dar acestea au fost întâlnirile potrivite, deciziile corecte, pașii potriviți”, a spus Zelenski pe 25 martie.
Drumul spre o încetare a focului
În timp ce acordurile marchează progrese, calea de urmat rămâne neclară.
În comentariile sale către reporteri după anunțul privind acordul de la Marea Neagră, Zelenski a declarat că armistițiul parțial a intrat în vigoare imediat.
Dar, potrivit declarației Kremlinului, moratoriul temporar asupra loviturilor asupra infrastructurii energetice a început pe 18 martie și este valabil timp de 30 de zile și poate fi prelungit de comun acord.
Kremlinul a adăugat că, dacă acordul este încălcat de o parte, cealaltă parte nu mai este obligată să îl respecte.
Acest lucru l-a determinat pe Zelenski să acuze Rusia că minte cu privire la rezultatul discuțiilor cu negociatorii americani.
„Kremlinul minte din nou, susținând că încetarea focului la Marea Neagră depinde de sancțiuni și că încetarea focului asupra obiectivelor energetice ar fi început pe 18 martie”, a spus el în discursul său nocturn adresat ucrainenilor.
Armistițiu parțial, război total | Realitatea dură din Ucraina și Rusia, în toiul discuțiilor de pace
Rafinăriile de petrol, conductele de petrol și gaze și centralele nucleare se numără printre țintele asupra cărora Rusia și Ucraina au convenit să oprească temporar atacurile.
O listă postată pe canalul Telegram al Kremlinului și despre care se spune că a fost „convenită între partea rusă și cea americană” include, de asemenea, instalații de stocare a combustibilului, stații de pompare și alte infrastructuri utilizate pentru generarea de energie electrică, cum ar fi centrale electrice, transformatoare și baraje hidroelectrice.
Rămân însă și alte întrebări cu privire la dorința Kremlinului de a ridica restricțiile comerciale și de plată asupra băncii sale agricole. Guvernele europene ar trebui să fie de acord cu aceste măsuri.
Într-un articol publicat pe 24 martie, David O'Sullivan, responsabilul Uniunii Europene pentru sancțiuni, a declarat că blocul rămâne angajat să mențină sancțiunile împotriva Rusiei, în ciuda presiunilor de a le relaxa.
„Orice ar face SUA acum, nu există niciun motiv pentru a schimba cursul”, a scris O'Sullivan pentru think-tank-ul Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA).
Între timp, ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, care a participat la discuții, a declarat că Kievul va considera orice mișcare a navelor militare rusești dincolo de estul Mării Negre ca o încălcare a spiritului acordurilor încheiate la Riad.
Centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei va rămâne, de asemenea, sub controlul Rusiei, a declarat ministerul rus de Externe după încheierea discuțiilor.
Ministerul a declarat că transferul controlului către Ucraina sau alte țări ar fi imposibil - la fel ca și operarea în comun - din cauza preocupărilor legate de siguranța fizică și nucleară.
Precizarea Rusiei vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a lansat săptămâna trecută ideea ca SUA să preia controlul asupra centralei confiscate de Rusia la începutul războiului.
Statele Unite au declarat, de asemenea, că se angajează să ajute Ucraina să facă schimb de prizonieri de război, să elibereze deținuți civili și să returneze „copiii ucraineni transferați forțat” în Rusia, ca măsuri pentru a obține o încetare durabilă a focului între Kiev și Moscova.
De ce este importantă Marea Neagră pentru Rusia și Ucraina?
Atât Kievul, cât și Moscova se bazează pe Marea Neagră pentru exporturile de mărfuri.
Cu ajutorul Turciei și al Națiunilor Unite, ambele țări au semnat un acord la mijlocul anului 2022 care permitea Ucrainei să transporte cereale pe mare, dar Rusia s-a retras din acord în anul următor. Moscova a susținut atunci că sancțiunile occidentale asupra băncilor sale îi limitează sever capacitatea de a exporta produse agricole.
Rusia a declarat apoi că va vedea orice navă cu destinația Ucraina ca o potențială țintă militară.
Armata ucraineană a răspuns cu o campanie care a distrus navele de război rusești și în cele din urmă a îndepărtat marina rusă din părțile vestice ale Mării Negre.
Operațiunea a permis Ucrainei să stabilească o nouă zonă de transport maritim în Marea Neagră și să readucă exporturile de cereale maritime la nivelurile apropiate de cele de dinainte de război.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
