După invazia rusească în Ucraina, recoltele din Ucraina riscă să putrezească în silozuri sau pe nave, lucru care a accentuat temerile legate de criza alimentară de la nivel mondial.
Înainte de război, Ucraina exporta peste 5 milioane de tone de cereale în fiecare lună, majoritatea prin porturile sale de la Marea Neagră.
Dar acum, navele de război rusești blochează aceste porturi, făcând imposibil transportul cerealelor, cu consecințe asupra aprovizionării cu alimente la nivel mondial, inclusiv asupra sectorului agricol al Ucrainei.
Ucraina, vecinii săi și UE se străduiesc să găsească alte rute pentru a transporta cerealele ucrainene, calea ferată fiind văzută ca o opțiune viabilă, în ciuda marii provocări logistice.
Ucraina asigură 42% din uleiul de floarea-soarelui de pe piața mondială, 16% la porumb și 9% la grâu - iar țări întregi, în special din Orientul Mijlociu și Africa, sunt dependente de importurile ucrainene.
Directorul executiv al Programului alimentar mondial, David Beasley, a avertizat că invazia Rusiei în Ucraina riscă să trimită milioane de oameni la „coadă la pâine”.
Rusia a declarat că va ridica blocada dacă sancțiunile occidentale vor fi ridicate, o cerere pe care ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a caracterizat-o drept o încercare de „șantaj”.
De asemenea, Ucraina acuză Rusia că îi jefuiește cerealele și încearcă să le vândă altor țări, iar ONU spune că există dovezi care susțin această acuzație.
Ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, a propus crearea unei misiuni navale care să implice o „alianță a bunăvoinței” pentru a escorta navele ucrainene pe Marea Neagră. Până în prezent, aceasta rămâne doar o idee, pe fondul temerilor legate de escaladarea conflictului.
În timp ce cantitatea de cereale este expediată - aproximativ 760.000 de tone la începutul lunii mai pe calea ferată - experții avertizează că noile planuri de utilizare a căii ferate pentru transportul cerealelor reprezintă doar o soluție temporară.
„Dacă te uiți la acele cifre, vreau să spun, este bine. Dar, pentru a le pune în perspectivă, sunt peste 20 de milioane de tone de cereale în Ucraina care trebuie să meargă în afara țării", a spus Harry Nedelcu, director de politici și politici pentru dezvoltarea afacerilor la Rasmussen Global, un think tank fondat de fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen.
„Ucraina încă controlează 80 la sută din teritoriul său. Deci, 80 la sută din acele terenuri agricole au fost lucrate și cerealele sunt acolo. Doar că 90 la sută din exporturile Ucrainei trec în mare parte prin Odesa. Și acele [porturi] nu sunt disponibile. Este foarte greu de înlocuit pe calea ferată”, a spus Nedelcu pentru RFE/RL, prezicând că provocarea va deveni și mai mare odată cu recolta de vară.
Nave fantomă
Andrei Stavnitser, coproprietar al terminalului de cereale TIS de lângă Odesa, spune că la scurt timp după invazia rusească în Ucraina, pe 24 februarie, porturile țării la Marea Neagră au oprit operațiunile, blocate de minele și navele de război rusești.
„Sunt aproximativ 80 de nave blocate în porturile ucrainene. Unele dintre ele sunt goale. Unele au marfă. Echipajele lor sunt dispersate în toată lumea. Sunt în esență nave fantomă care nu pot părăsi Ucraina”, a declarat Stavnitser pentru Current Time, la mijlocul lunii mai.
Ucraina pierde aproximativ 15 miliarde de dolari pentru că nu aduce cereale pe piață, estimează Stavnitser. „Este o lovitură colosală pentru economia ucraineană și pentru fermierii ucraineni”, a declarat el pentru Current Time, rețeaua în limba rusă condusă de RFE/RL în cooperare cu VOA.
La Bruxelles, comisarul european pentru transport, Adina Valean, a numit provocarea ocolirii blocadei navale rusești drept „gigantică” și a declarat pe 12 mai că Comisia Europeană va colabora cu guvernele UE pentru a pune în aplicare noi rute eficiente de transport pentru cereale ucrainene.
Comisia Europeană a anunțat stabilirea unor căi de „de solidaritate” pentru a se asigura că Ucraina poate exporta cereale, promițând investiții de miliarde de euro în infrastructură.
În prezent, mărfurile agricole ucrainene sunt scoase din Ucraina doar pe uscat sau pe șlepuri, pe fluviul Dunărea, calea ferată fiind modalitatea de transport preferată.
Dar blocaje au apărut din cauza ecartamentului feroviar diferit folosit în Ucraina, datând din epoca sovietică. Asta înseamnă că transporturile trebuie transferate în vagoane noi la graniță.
Ministrul ucrainean al infrastructurii, Olexandr Kubrakov, a spus că modernizarea infrastructurii feroviare din vestul Ucrainei este o prioritate pe care UE ar trebui să se concentreze.
„Transportul feroviar poate asigura parțial toate transporturile de produse agricole, în special cereale”, a spus el.
„Cu toate acestea, transportul mărfurilor este dificil din cauza capacității reduse de trecere a frontierei din vestul Ucrainei, care nu este concepută pentru transbordarea unor astfel de volume”.
În ciuda blocajului logistic și a amenințării permanente a atacurilor militare rusești, tot mai multe produse agricole ucrainene sunt expediate pe șinele de cale ferată.
Aproximativ 768.300 de tone de cereale ucrainene au fost exportate pe calea ferată între 1 mai și 16 mai, comparativ cu 642.500 de tone în aprilie și 415.900 de tone în martie, potrivit companiei de căi ferate de stat a țării, citată de blogul Argus, care acoperă piețele de mărfuri.
Se așteaptă că aceste cifre să crească în lunile următoare, pe fondul aprofundării cooperării dintre Ucraina și vecinii și partenerii săi.
Lituania a primit prima livrare feroviară de cereale din Ucraina pentru a fi expediate în continuare din portul său din Marea Baltică, Klaipeda, a declarat compania de căi ferate de stat LTG pe 24 mai.
„Ne așteptăm să creștem până la primirea unui tren pe zi din Ucraina, cu până la la 1.500 de tone de cereale și alte produse agricole, pentru export prin portul Klaipeda”, a declarat purtătorul de cuvânt al LTG, Mantas Dubauskas.
Și în Austria, un tren care transporta 2.000 de tone de porumb ucrainean a sosit pe 6 mai.
Stând în fața unui vagon împodobit cu steaguri austriece și ucrainene, ministrul austriac al Agriculturii, Sustenabilității și Turismului, Elisabeth Koestinger, a declarat că transportul a marcat stabilirea unui „culoar verde” pentru transporturi importante de mărfuri între cele două țări.
„Exporturile de cereale și hrană pentru animale nu pot părăsi Ucraina pe calea maritimă. De aceea creăm coridoare verzi", a spus ea.
Ambasadorul ucrainean în Austria Vasil Khiminets a numit noua rută terestră un simbol important al cooperării Ucrainei cu partenerii săi.
„Căutăm rute pentru a aproviziona lumea cu alimente”, a spus el.
Khiminets a adăugat că 600.000 de tone de cereale ucrainene ar putea fi exportate în fiecare lună pe diferite rute terestre.
Alte țări au început, de asemenea, să își creeze propriile rute, „coridoarele verzi”, a spus Koestinger.
Astfel de rute terestre au fost folosite în timpul războiului pentru a ajuta civilii să fugă de lupte.
Căile Ferate austriece transportă deja mărfuri ucrainene de trei ori pe săptămână în nordul Germaniei, prin Slovacia, Republica Cehă și Polonia, cu trenuri care pot transporta până la 2.000 de tone metrice.
În ceea ce a fost descris ca o premieră, Căile Ferate Cehe au transportat recent 1.800 de tone de porumb ucrainean în UE.
Marfa de porumb urma să fie expediată în Egipt din portul german Brake.
Ajutor românesc?
La granița cu Ucraina și, de asemenea, cu acces la Marea Neagră, România - și în special portul său din Constanța - a jucat, de asemenea, un rol esențial în eforturile ucrainene de a ocoli blocada navală a Rusiei.
Trenuri, camioane și șlepuri sunt folosite pentru a transporta produse agricole ucrainene din micile porturi dunărene precum Reni și Izmail din sud-vestul Ucrainei.
Dar este consumator de timp și lipsește infrastructura, notează directorul de politici Nedelcu.
„Sunt niște provocări pentru că trebuie să transporti pe calea ferată și trebuie să-l pui pe rețeaua feroviară europeană pentru că nu are aceeași dimensiune. Apoi trebuie să cobori prin România, să cobori până la Constanța. Sau mergi cu barja peste Dunărea și apoi cobori la Constanța.”
Au fost raportați timpi de așteptare de până la 30 de zile la punctul de trecere a frontierei de la Siret, potrivit Serviciului Român al RFE/RL, și de 28 de zile la trecerea de la Halmeu.
Bulgaria spune că este dispusă să ajute la exportul stocurilor ucrainene din portul său din Varna și în prezent își modernizează infrastructura.
Situația poate deveni mai complicată în următoarele luni, când recoltele de grâu, orz și porumb din Ucraina urmează să fie recoltate în iulie și august, punând presiune asupra capacității interne de stocare, au spus oficialii ONU.
Și nu va fi doar Ucraina în situația de a-și recolta producția, avertizează Nedelcu, evidențiind o altă potențială problemă.
„Trebuie să ținem cont că nu este doar Constanța, sunt câteva porturi în Polonia și în alte părți, dar aceste țări urmează să-și ia propriile cereale. Trebuie să-și trimită și ele grânele. România are și propriile cereale pe care trebuie să le expedieze”, a spus Nedelcu.
„Odată ce au început lunile de vară, atunci practic vei avea această provocare de a redirecționa cerealele din Ucraina, dar și de a trece cerealele din aceste țări. Deci, știi, asta este o provocare”.
