Linkuri accesibilitate

UE își menține sancțiunile împotriva Rusiei în ciuda pandemiei de COVID-19


Ursula von der Leyen și Charles Michel

Uniunea Europeană nu intenționează să amelioreze sau să ridice - din cauza epidemiei de COVID-19 - sancțiunile impuse Rusiei după confiscarea Peninsulei Crimeea, spun Charles Michel - președintele Consiliului European, și Ursula von der Leyen - președintele Comisiei Europene, într-o scrisoare remisă parlamentarilor europeni la finele lunii mai. Cei doi au răspuns, astfel, unei scrisori primite de la parlamentarii europeni, care și-au exprimat temerea că pandemia de coronavirus ar putea „înmuia” vigilența Bruxelles-ului față de Rusia, ducând la „ameliorarea sau ridicarea sancțiunilor” aplicate Rusiei.

Pe de altă parte, cei doi oficiali europeni dau garanții că sancțiunile aplicate Rusiei nu vor împiedica Rusia să obțină „echipament medical și bunuri esențiale” combaterii pandemiei de COVID-19.

De fapt, spun Von der Leyen și Michel, sancțiunile UE „sunt orientate către cei responsabili de politicile sau acțiunile pe care UE dorește să le influențeze”, dar UE nu-și dorește ca deciziile sale să afecteze eventuale eforturi umanitare sau populația țării.

„În consecință, măsurile restrictive ale UE nu împiedică capacitatea Rusiei de a combate pandemia COVID-19.”

Mai mult, cei doi le recomandă parlamentarilor europeni să se îndrepte, cu oferirea asistenței, către organizațiile independente ale societății civile, care sprijină grupurile cele mai vulnerabile și cele mai afectate din Rusia de pandemia de COVID-19.

De altfel, decizia de prelungire a sancțiunilor îi revine Consiliului, care va acționa doar pe baza „evoluțiilor din teren” și numai dacă Rusia va demonstra „schimbări” în politica sa, spun cei doi oficiali.

Aceștia notează că nu au fost înregistrate „progrese substanțiale”, așa cum de altfel, au atras atenția și parlamentarii europeni în scrisoarea pe care le-au adresat-o, pentru punerea în aplicare a acordului de la Minsk, și nici în politicile pe care Rusia le pune în aplicare în peninsula Crimeea.

Rusia a confiscat peninsula din Marea Neagră în martie 2014, după ce a trimis trupe și a organizat un referendum considerat nelegitim de cel puțin 100 de țări. În acel aprilie, Rusia i-a sprijinit pe separatiștii înarmați din regiunile estice ale Ucrainei, Donețk și Luhansk, cunoscute generic ca Donbas, unde peste 13.000 de persoane au fost ucise în conflict.

Începând din martie 2014, UE a impus progresiv măsuri restrictive împotriva Rusiei. Aceste măsuri au fost adoptate ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și la destabilizarea deliberată a Ucrainei.

UE impune diferite tipuri de măsuri restrictive:

  • măsuri diplomatice
  • măsuri restrictive individuale (înghețarea activelor și restricții de călătorie)
  • restricții asupra relațiilor economice cu Crimeea și Sevastopol
  • sancțiuni economice
  • restricții privind cooperarea economică

Secretarul de stat american Mike Pompeo a spus că „ocuparea Crimeei și militarizarea în creștere a peninsulei reprezintă o amenințare pentru securitatea noastră comună”.

El a adăugat că „autoritățile de ocupație ale Moscovei își continuă atacul asupra drepturilor omului și libertăților fundamentale, reducându-și la tăcere cu brutalitate vocile critice din societatea civilă și mass-media și limitând libertatea religioasă”.

Pompeo a spus că peste 80 de persoane din Crimeea, inclusiv membrii comunității tătare, „au fost încarcerați de Rusia - iar unii torturați - pentru opoziția lor pașnică la ocupație”.

El a mai spus că Moscova a încălcat legislația internațională prin recrutarea forțată a aproape 20.000 de bărbați din Crimeea, acuzație adusă în noiembrie de Human Rights Watch (HRW), care a spus că bărbații au fost obligați să slujească în armata rusă.

Președintele american Donald Trump a extins în februarie sancțiunile impuse Rusiei pentru acțiunile sale în Ucraina.

Ordinul lui Trump a fost semnat pe 25 februarie și include un pachet de sancțiuni care s-au extins în timp din 6 martie 2014 încoace.

Citește și:

XS
SM
MD
LG