Statele membre ale Uniunii Europene au convenit să aplice sancțiuni împotriva lui Alexandr Lukșenko, alături de alți 14 oficiali din Belarus, printre care și unul din fiii săi, ca răspuns la reprimarea brutală a protestelor postelectorale.
Unda verde pentru impunerea interdicțiilor de viză și înghețarea activelor lui Lukașenko și a celor 14 a fost dată miercuri de ambasadorii celor 27 de state membre ale UE și ar trebui confirmată în jurnalul oficial al blocului pe 6 noiembrie, spun sursele citate de Europa liberă.
Lukașenko se află sub presiunea demonstrațiilor care contestă de trei luni rezultatul alegerilor prezidențiale din 9 august, despre care Opoziția spune că au fost fraudate iar Occidentul refuză să le recunoască.
Lukașenko, 66 de ani, nu s-a aflat inițial pe lista celor celor 40 de oficiali cărora le-au fost înghețate activele din UE și care au primit interdicție de călătorie, pentru presupusul lor rol în repremarea protestelor Opoziției și reprimarea protestatarilor, precum și pentru fraudarea votului din 9 august.
Însă la jumătatea lunii octombrie, miniștrii de externe ai UE au inițiat un nou pachet de sancțiuni care să-l includă și pe Lukașenko. Restricțiile îl vizează și pe fiul lui Lukașenko, Viktor, consilier în securitate națională în Belarus, considerat unul dintre responsabilii de represiunea din Belarus.
Responsabila pentru comunicaţii a preşedintelui Lukaşenko, Natalia Esmont, directorul său de cabinet, Igor Sergeenko, şeful KGB-ului belarus, Ivan Tertel, şi şeful unităţilor speciale Alfa, Serghei Zubvok, se numără printre cei 13 colaboratori sancţionaţi.
Numele lor se adaugă celor 40 de responsabili, printre care ministrul de interne, împotriva cărora UE a introdus deja sancţiuni pe 2 octombrie.
Mii de oameni au fost arestați în Belarus de când autoritățile l-au declarat pe Lukașenko câștigător al alegerilor din august pentru a-i acorda un al șaselea mandat consecutiv.
Majoritatea liderilor opoziției din țară au fost arestați sau obligați să părăsească țara, inclusiv candidatul la președinție Svetlana Țihanovskaia, care se consideră câștigătoarea de drept a votului.
Lukașenko este „responsabil pentru represiunea violentă a aparatului de stat înainte și după alegerile prezidențiale din 2020”, conform deciziei de sancțiune văzută de AFP.
El este, de asemenea, responsabil pentru excluderea candidaților opoziției de la vot, de „arestări arbitrare și maltratarea manifestanților pașnici, precum și de intimidare și de violențe împotriva jurnaliștilor”.
UE a denunțat alegerile din august ca fiind„nici libere, nici corecte” și a refuzat să-l recunoască pe Lukașenko președintele legitim al Belarusului.
Țihanovskaia a declarat pentru Current Time într-un interviu pe Skype dat pe 4 noiembrie că mandatul lui Lukașenko trebuia să se încheie oficial pe 5 noiembrie, punând capăt oricărei legitimități pe care ar putea să o pretindă ca lider al țării.
„Lukașenko pierde ultimul element de legitimitate pe 5 noiembrie. Și dacă unele țări mai cred că el are încă un fel de legitimitate, acum s-a terminat și ea", a spus ea.
„Vedem cum se dezintegrează regimul în fața ochilor noștri; se fac greșeli. Și știți cu toții că doar împreună vom câștiga", a adăugat Țihanovskaia.
Vorbind din Lituania, membru al UE, unde locuiește după amenințările la adresa ei și a familiei sale, liderul opoziției a cerut liderilor străini să acorde „sprijinul maxim poporului din Belarus”.
„Mi-aș dori ca țările democratice să acorde și mai multă atenție modului în care sunt încălcate drepturile omului în Belarus, cu privire la violența care are loc în țara noastră. Și să vorbească despre asta și să ia toate măsurile adecvate posibile", a adăugat ea.
