Uniunea Europeană este așteptată să anunțe noi sancțiuni la adresa Rusiei, pe fundalul reprimării brutale a mișcărilor de protest la adresa regimului Putin și al încarcerării opozantului Aleksei Navalnîi.
Europa Liberă relatează că miniștrii de externe din statele membre ar putea decide la Bruxelles sancțiuni pentru indivizi și instituții rusești, inclusiv înghețarea unor bunuri și conturi bancare sau restricții severe de călătorie. Ar urma ca noile sancțiuni să fie impuse prin proaspătul mecanism gândit de blocul comunitar pentru penalizarea derapajelor unor țări în domeniul respectării drepturilor omului.
Decizia ce ar urma să fie luată de cei 27 de diplomați europeni completează săptămâni întregi de dezbateri interne, provocate de reținerea și apoi condamnarea opozantului rus, amintește presa internațională. Înaintea reuniunii de la Bruxelles, ministrul german de externe Heiko Maas a cerut partenerilor europeni să dea rapid undă verde sancțiunilor suplimentare la adresa Rusiei:
„Sunt pentru sancțiuni suplimentare care să vizează atât entități rusești, cât și persoane”, a declarat Heiko Mass înaintea reuniunii. Mai ales că în week-end o instanță din Moscova a menținut sentința de 2 ani și jumătate de închisoare cu executare pentru Aleksei Navalnîi, pentru o presupusă încălcare a termenilor eliberării condiționate de care opozantul beneficiase anterior. Procesul, susține Uniunea Europeană, este motivat politic.
Decizia aplicării unui pachet consistent de sancțiuni ar urma să fie luată la aproape două săptămâni de la vizita pe care șeful diplomației europene Josep Borell a făcut-o la Moscova. Atunci Borell a fost aspru criticat pentru prestația pe care a avuto, inclusiv în raport cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. ”Rusia îl umilește pe Borrell la Moscova”, scria euobserver, iar Politico îl critica pe Borell pentru că nu a reacționat la afirmațiile dure făcute de Lavrov, care transmisese că Uniunea Europeană este un ”partener pe care nu te poți baza”.
În tot acest context, Europa Liberă amintește că state membre, în frunte cu Polonia și țările baltice, cer un răspuns mult mai dur și articulat, care să meargă până la sancțiuni economice usturătoare. Însă în paralel state precum Germania sau Franța ar prefera o abordare ceva mai temperată. Pentru a putea fi impuse noi sancțiuni trebuie unanimitate, iar voci de la Bruxelles susțin că UE ar trebui să reacționeze „inteligent politic”.
