Cu lucrările finalizate încă din 2016 și cu recepția finală făcută în 2019, platforma de gunoi din Pasul Mestecăniș - județul Suceava, comuna Pojorâta, nu a găzduit până acum nicio pungă de gunoi.
Asta pentru că locuitorii din zonă au avut curajul să se împotrivească în instanță unei decizii a Consiliului Județean pe care au considerat-o anapoda, aceea de a amenaja o groapă de gunoi într-un vârf de munte, o zonă care e declarată stațiune turistică. „Este un proiect inutil și care trebuie închis. Nu are niciun sens această groapă de gunoi într-o astfel de zonă naturală”, explică unul dintre activiștii de mediu care s-au opus acestui proiect ciudat, Gheorghe Sologiuc.
Povestea gropii de gunoi din vârf de munte
Autoritățile județene sucevene au pus în aplicare, din 2007, în Pasul Mestecăniș un proiect cu fonduri europene, mai precis crearea Depozitului ecologic de deșeuri Pojorâta. Investiția prevedea, printre altele, închiderea vechilor gropi de gunoi, unele dintre ele situate chiar pe malul râurilor, și construirea a două depozite ecologice de gunoi — la Moara și Pojorâta -, în care să ajungă gunoiul din tot județul.
Depozitul ecologic de gunoi de la Pojorâta se întinde pe o suprafață de 4,4 hectare de teren. Investiția este parte a unui proiect mai amplu intitulat Sistemul de management integrat al deșeurilor (SMID) din județul Suceava.
Dacă groapa de gunoi nu va fi folosită în acest an, CJ Suceava riscă să înapoieze Comisiei Europene suma primită ca finanțare, 7 milioane de euro, așa cum ne-au transmis reprezentanții instituției.
Groapă de gunoi într-o stațiune turistică
Comuna Pojorâta, localitatea în care a fost construită groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş, a fost declarată de Guvernul României stațiune turistică de interes local, potrivit unei hotărâri adoptate de Guvern în ședința din 16 februarie 2017.
Execuția obiectivului a fost realizată de firma austriacă Bilfinger Baugesellschaft mbH în asociere cu compania românească SC Concret Construct AG SRL, cu o valoare a contractului de peste 27 de milioane de lei fără TVA. Banii provin din fonduri UE.
Procesele
În septembrie 2017, mai mulți locuitori ai localității Pojorâta – Suceava, au atacat în instanță o hotărâre a Consiliului Local care aproba construirea unei gropi de gunoi pe vârful unui munte, foarte aproape de locuințele lor.
Ultimul proces aflat în instanță este soluționarea recursului din procesul intentat de o firmă de avocatură din Cluj (Societatea Civilă Profesională de Avocați Plopeanu &Ionescu) și câștigat de Consiliul Județean Suceava. Casă de avocatură din Cluj a depus de altfel și o plângere penală la DNA, în ianuarie 2018, împotriva autorităților locale pe care le acuză de mai multe infracțiuni de abuz în serviciu și fals intelectual în ceea ce privește construcția gropii de gunoi. „Plângerea noastră privind accesarea ilegală de fonduri europene și alte infracțiuni de abuz în serviciu s-a finalizat cu soluție de clasare dispusă acum câteva săptămâni. Am formulat plângere la procurorul-șef de secție din cadrul DNA Structurii Centrale. Suntem încă în termenul de soluționare”, ne-a transmis avocata Diana Ionescu.
În mai 2018, judecătorii instanței supreme au decis strămutarea procesului, iar Curtea de Apel Iași a decis rejudecarea, care a început în toamna lui 2020.
„Cu titlu definitiv, în recurs, Curtea de Apel Cluj a declarat admisibila acțiunea noastră, arătând că o societate de avocatura poate sta în justiție în nume propriu, în materie de mediu. Aceasta decizie definitivă a fost desființată de ICCJ, ca urmare a unei cereri de strămutare formulate de CJ Suceava. Instanța supremă a hotărât rejudecarea recursului de către CA Târgu Mureș”, ne-a transmis Diana Ionescu, avocat în cadrul cabinetului care se luptă cu autoritatea județeană.
„Încă nu avem termen fixat la Curtea de Apel Târgu Mureș. Decizia Curții de Apel Cluj a fost foarte importantă întrucât a fost prima oara când, în România, o instanta recunoștea ca nu doar persoanele care au suferit un prejudiciu, ci orice persoană, poate ataca în justiție decizii cu consecințe în materia mediului. Acest lucru este deosebit de important în materia mediului întrucât nu întotdeauna oamenii locului, să spun așa, au puterea să se ridice împotriva unor astfel de proiecte”, a mai adăugat aceasta.
Avocatul CJ Suceava: Valeriu Stoica
În aceste procese cu locuitorii județului, Consiliul Județean (CJ) Suceava a apelat la firma de avocatură condusă de Valeriu Stoica. Începând cu 2018, CJ Suceava, condus de Gheorghe Flutur (PNL) a plătit, în urma votului consilierilor, 375.000 de lei casei de avocatură conduse de Valeriu Stoica pentru un proces care are ca obiect anularea autorizației pentru controversata groapă de gunoi construită în vârf de munte, la Mestecăniş.
În total, instituția condusă de Gheorghe Flutur a acordat contracte de 375.000 de lei pentru cabinetul de avocatură al fostului coleg de partid, Valeriu Stoica.
Consiliul Județean Suceava a explicat pentru Europa Liberă că a fost aleasă casa de avocatură a lui Valeriu Stoica având în vedere „gradul de notorietate dobândit prin acumularea experienței cât și numărul de procese câștigate”, Stoica și Asociații fiind „una dintre cele mai prestigioase societăți de avocatură din România”, care „a câștigat recunoaștere națională și internațională în lumea dreptului și a mediului de afaceri”. Conform aceluiași răspuns, la CJ Suceava sunt angajați 18 consilieri juridici, din care doar 5 apără interesele instituției în procesele pe care le are, însă nu în cauze atât de importante precum anularea autorizației de construire a gropii ecologice de la Pojorâta.
