Linkuri accesibilitate

Președintele ceh se alătură vocilor din UE care cer ca Ucraina să fie lăsată să folosească armamentul occidental în Rusia


Președintele ceh Petr Pavel participă la forumul regional de securitate Globsec de la Praga, pe 30 august.
Președintele ceh Petr Pavel participă la forumul regional de securitate Globsec de la Praga, pe 30 august.

Președintele ceh Petr Pavel s-a alăturat, pe 30 august, vocilor tot mai multe din UE care cer aliaților să ridice toate restricțiile privind utilizarea de către Ucraina a armelor furnizate de Occident

În acest timp, Kievul își continuă apărarea împotriva invaziei pe scară largă de către Rusia a vecinului său mult mai mic post-sovietic.

Vorbind cu Serviciul Ucrainean al RFE/RL după deschiderea conferinței de trei zile de securitate Globsec de la Praga, Pavel, un general în retragere care a deținut și un post de rang înalt în NATO, a spus că ucrainenii merită mână liberă pentru a-și apăra țara.

„Cred că ceea ce avem nevoie este să permitem Ucrainei să utilizeze pe deplin potențialul armelor pe care le oferă țările occidentale”, a spus Pavel.

„Ceea ce vreau să spun este să nu impunem nicio restricție privind utilizarea aeronavelor, rachetelor și așa mai departe, deoarece Ucraina trebuie să le folosească pentru a avea succes în autoapărare”.

Pavel, în vârstă de 62 de ani, fost președinte al Statului Major General al Cehiei, a fost printre cei mai sinceri lideri ai statelor membre UE în favoarea sprijinului militar și de altă natură pentru Ucraina, de când a devenit președintele țării sale de aproximativ 10 milioane de locuitori, în martie 2023.

Borell, la Bruxelles: Kievul are dreptul de a viza locurile din care este atacat

Declarațiile lui Pavel sunt un ecou al spuselor șefului de politică externă al UE, Josep Borrell, făcute aproape în același timp la o întâlnire informală a miniștrilor apărării din blocul european la Bruxelles.

Borrell a spus că Kievul are dreptul de a viza locurile din care este atacat.

„Nimeni nu vrea” un război cu Rusia, a spus el pe 30 august, în timp ce se îndrepta spre a doua zi a întâlnirii.

„Dar pune-te în pielea ucrainenilor: rușii te bombardează dintr-un loc în care nu poți ajunge. Ați dori să luptați ca egali", a spus Borrell.

Oficialii ucraineni, inclusiv președintele Volodimir Zelenski, au cerut în repetate rânduri aliaților globali ai Ucrainei să treacă la „acțiuni decisive” și să permită Ucrainei să lovească ținte militare mai adânc, în interiorul Rusiei, cu arme furnizate de Occident.

La începutul acestei luni, Ucraina a lansat o incursiune pe teritoriul rus, iar Zelenski a spus că Rusia „trebuie să simtă ceea ce a făcut”.

Rusia a răspuns în ultimele zile cu unele dintre cele mai feroce atacuri cu rachete și drone care vizează orașe și infrastructura civilă critică din Ucraina.

Oficialii ucraineni spun că, în ciuda livrărilor de noi arme care ajută la întărirea luptei, forțele lor armate sunt încă în dezavantaj, tocmai pentru că restricțiile Occidentului împiedică Ucraina să folosească arme cu rază lungă de acțiune pentru a lovi adânc în interiorul teritoriului rus.

„Securitatea pe termen lung pentru Europa începe cu decizii îndrăznețe și pe termen scurt pentru Ucraina”, a declarat ministrul de externe Dmitro Kuleba la Bruxelles, înainte de o întâlnire a miniştrilor de externe ai UE din 29 august.

Președinta Comisiei Europene: UE trebuie să devină mai puternică în domeniul apărării

Uniunea Europeană nu a făcut încă suficient pentru a-și spori propriile capacități de producție de arme în lumina amenințărilor geopolitice, în special a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat vineri președintele Comisiei, Ursula von der Leyen la o conferință de securitate de la Praga.

„Protejarea Europei este în primul rând datoria Europei. Și în timp ce NATO trebuie să rămână centrul apărării noastre colective, avem nevoie de un pilon european mult mai puternic”, a declarat von der Leyen.

Ea a mai spus că este o iluzie că Europa a făcut suficient în materie de securitate la începutul acestui deceniu, adăugând că a doua jumătate a deceniului va aduce riscuri ridicate de conflict.

„Noi, europenii, trebuie să fim în gardă. Trebuie să ne reorientăm atenția asupra dimensiunii de securitate a tot ceea ce facem. Trebuie să ne gândim la Uniunea noastră ca la un proiect de securitate în mod intrinsec”, a spus Ursula von der Leyen.

Oficialul european a mai spus că integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană este în centrul eforturilor de pace ale europenilor.

Declarațiile președintei Comisiei Europene au fost făcute la GLOBSEC, o reuniune de securitate care se desfășoară anul acesta la Praga.

GGLOBSEC este un eveniment anual de securitate la care participă lideri politici, oameni afaceri, think tank-uri, ONG-uri, organizații internaționale, mediul academic.

Știre în curs de actualizare.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG