Astăzi e ultima zi a Marii Britanii în UE, dar Organizația Mondială a Sănătății a decretat ieri, joi, epidemia coronavirus o amenințare planetară, în vreme ce la Paris Le Monde anunță un al cincilea caz de infecție în Franța. Asta în timp ce un prim avion francez a decolat în direcția Wuhan, în China, pentru a repatria sutele de francezi prezenți în oraș, unde funcționează, printre altele, o uzină Renault.
Ministra franceză a sănătății, Agnès Buzyn, a dezvăluit parțial identitatea celui de-al cincilea caz: este vorba de mama uneia din primele victime detectate în Franța, ceea ce dovedește încă o dată o transmitere de la om la om.
La Paris, defilarea prevăzută duminică pentru Noul An chinezesc a fost amânată. La fel, Air France, ca și Lufthansa și British Airways, urmate de Alitalia, și-au suspendat zborurile de pasageri spre China.
În Italia, Corriere della Sera vorbește despre primele două cazuri din peninsulă: doi turiști chinezi. În La Repubblica aflăm despre un vapor de croazieră cu peste 6.000 de pasageri blocat în largul portului din Civitavecchia, deoarece autoritățile locale nu permiteau acostarea, întrucât pe vas au fost semnalate două posibile cazuri suspecte. În cele din urmă, ieri seara au putut debarca.
Ultima noapte de pacoste, întâia noapte de Brexit
Odiseea Brexitului e departe de a fi încheiată, scrie The Guardian, care constată: „Am învățat că cele mai prețuite și îndrăgite instituții ale noastre sunt mai fragile decât credeam.”
În schimb, conservatorul cotidian The Times compară Brexitul cu ruptura de continentul european produsă de Reforma religioasă și amintește de ceea ce a făcut regele Angliei Henric al VIII-lea, care a creat practic religia anglicană, prin ruptura de continent și de catolicism. The Telegraph, cotidianul 100% pro-Brexit, în care publică Boris Johnson, îl citează pe acesta vorbind despre „zorii unei noi ere” (“dawn of a new era”). 31 de milioane de oameni vor profita deîndată de avantajele Brexitului, asigurăThe Telegraph.
Tabloidul The Sun are la rândul lui ca titlu mare un mesaj și mai simplu: Vremea noastră a venit!
Pe continent, scepticismul e mai degrabă larg răspândit. Libération, în Franța, publică azi un interviu cu șefa guvernului din Scoția, Nicola Sturgeon, cu titlul: «Singura cale pentru ca Scoția să revină în inima Europei este independența». Conservatorul cotidian Le Figaro, de asemenea, ziarul dreptei catolice din Franța, publică chiar o tribună, un bilet de opinii al șefei guvernului Scoției, în care Nicola Sturgeon spune: «Brexitul este o zi de mare tristețe pentru scoțieni».
La Bruxelles, capitala Europei, Le Soir subliniază simbolica faptului că astăzi, vineri 31 ianuarie, ziua Brexitului, Boris Johnson și-a reunit guvernul la Sunderland (nord-estul Angliei). Orașul englez a votat 61 % în favoarea Brexitului în 2016 și acolo se află principala uzină europeană a firmei japoneze de automobile Nissan, uzină al cărei viitor ar fi fost compromis în caz de Brexit dur, fără un acord concret cu Bruxelles, acord care acum trebuie oricum negociat înainte de sfârșitul anului în curs.
Săptămânalul francez Courrier International, care în fiecare săptămână oferă un sumar al presei internaționale în franceză, propune un articol din Financial Times, semnat de corespondentul de la Paris, Simon Kuper, și intitulat simplu: Londra – Bruxelles: The End: „Am ajuns în Paris în 2002, cu o aroganță foarte britanică. Precum majoritatea migranților britanici de-a lungul istoriei, nu mă consideram deloc un migrant. Pentru mine era firesc și evident că puteam să călătoresc unde doream. Dar după 31 ianuarie n-am să mai fiu european. Maratonul administrativ pe care a trebuit să-l fac pentru a-mi determina statutul legal aici mi-a arătat că naționalitatea mea britanică și-a pierdut orice valoare.”
Săptămânalul britanic The Economist are însă astăzi o odă adusă efectelor pozitive a ceea ce a însemnat prezența Angliei în UE:
„A fost un membru ciudat al UE. S-a alăturat târziu, s-a văicărit întruna iar acum a devenit prima țară din istorie care pleacă. Totuși, dincolo de nesuferita caricatură, Anglia a jucat un rol util. A promovat o viziune liberală a UE și a fost un bastion împotriva dirijismului. Diplomații britanici au blocat proiecte față de care erau sceptici, precum o politică a apărării comună și le-au accelerat pe cele pe care le sprijineau, precum cel al pieței comune. Contrar imaginii pe care și-o face despre sine, Anglia a fost rareori singură în UE. Anglia a fost cel mai zgomotos avocat al politicilor sprijinite azi (în tăcere) de multe țări membre.”
Răpirea Europei
Am mai vorbit, în acest context, și despre schimbările dietetice care vor interveni lent, chiar în ceea ce privește micul dejun britanic.
Odată cu plecarea britanicilor, s-au eliberat 73 de scaune în Parlamentul European, care s-a restrâns de la 751 la 705. Doar 27 din cele 73 de locuri lăsate libere în urma Brexitului au fost redistribuite, celelalte 46 fiind păstrate pentru viitoarele state membre care vor adera la Uniunea Europeană. România a câștigat un loc, urcând de la 32 la 33 de scaune, iar grupul PSD a urcat de la 8 la 9 membri, prin primirea lui Victor Negrescu.
Răpirea Europei (Похищение Европы) o rezumă la Moscova Rossiiskaia Gazeta, practic cotidianul Kremlinului, care face un istoric al prezenței și activității Marii Britanii în UE, referindu-se și la originea numelui însuși de „Europa”. „Răpirea”, pentru că mitologia Greciei antice ne spune că Europa era o tânără feniciană, o levantină, o străină așadar, care, sucindu-i mințile lui Zeus cu nurii ei, l-a făcut pe stăpânul tuturor zeilor să i se arate sub forma unui enorm taur alb, care a răpit-o pe sfioasa fecioară și… s-a unit cu ea într-o manieră de nedescris în limbaj uman (cf. în fotografie, statuia Europei călărind taurul Zeus, în fața Consiliului European din Bruxelles.).
Europa… la urma urmei e vorba de un tărâm creat de coloni exact pe acele ţărmuri pe care trăia mitologica Europa, fata unui rege fenician, înainte de a fi dusă în tropot taurin către bârlogul nupțial care avea să devină continentul nostru.
Oricum, oare câți din eurocrații și turiștii care trec zilnic prin fața statuii fecioarei cu taurul, din poarta Consiliului European, știu că la originea Europei s-a aflat o împerechere împotriva firii?…
Facebook Forum