Linkuri accesibilitate

Fotbalul și rasismul. Val de ură împotriva jucătorilor Angliei după finala EURO 2020


Mesaje de susținere pentru jucătorul Marcus Rashford după finala Campionatului European.

După ce Anglia a fost înfrântă de Italia în finala Campionatului European de fotbal, jucătorii britanici au fost ținta mai multor atacuri rasiste din partea propriilor suporteri pe platformele de socializare.

Autoritățile și mai mulți comentatori din industrie s-au arătat „îngroziți” de reacțiile suporterilor care au direcționat comentarii rasiste către Marcus Rashford, Jadon Sancho și Bukayo Saka, cei mai tineri jucători ai echipei. Poliția din Londra a declarat că urmează să lanseze o anchetă privind „comentariile ofensive și rasiste de pe rețelele sociale”.

Clubul sportiv din care face parte Saka, Arsenal, s-a declarat întristat de hărțuirea la care a fost expus jucătorul de 19 ani, unul dintre cei mai tineri jucători din echipa Angliei. „Platformele de socializare și autoritățile trebuie să acționeze pentru a se asigura că acest abuz dezgustător la care sunt supuși jucătorii noștri zilnic se oprește acum”, a declarat clubul sportiv. Reprezentanții acestuia au avut și un mesaj de susținere pentru Bukayo, spunându-i să „își țină capul sus” și că abia așteaptă întoarcerea fotbalistului la Arsenal.

Fotbalistul de 23 de ani, Marcus Rashford, s-a arătat dezamăgit de lovitura de departajare ratată însă acesta a spus că nu își va cere scuze pentru cine este. „Pot să fiu criticat pentru performanța mea toată ziua, penaltiul meu nu a fost suficient de bun... dar nu îmi voi cere niciodată scuze pentru cine sunt și de unde am venit.

În sezonul 2019/2020, numărul cazurilor de abuzuri rasiste raportate la meciurile profesioniste a crescut cu 53%, de la 184 la 282, potrivit ONG-ului Kick It Out din Marea Britanie, care promovează egalitatea și diversitatea în industria fotbalului. Pentru aceeași perioadă, ei au mai raportat o creștere de 42% a cazurilor de discriminare raportate la meciuri și de 95% când vine vorba de abuzurile legate de orientarea sexuală.

Asociația Fotbalului din Marea Britanie a criticat, de asemenea, comportamentul suporterilor. „Vom face tot ce putem pentru a sprijini jucătorii afectați în timp ce îndemnăm la cele mai dure pedepse posibile pentru oricine este responsabil.

Managerul echipei Marii Britanii, Gareth Southgate, îl consolează pe Bukayo Saka după ce jucătorul a ratat lovitura de departajare la finala Euro 2020
Managerul echipei Marii Britanii, Gareth Southgate, îl consolează pe Bukayo Saka după ce jucătorul a ratat lovitura de departajare la finala Euro 2020

Mai mulți politicienii s-au arătat, de asemenea, îngrijorați de comportamentul fanilor. Printre aceștia s-au numărat și premierul Boris Johnson și Ministrul Afacerilor Interne, Priti Patel. Johnson a spus într-o declarație de presă că celor responsabili pentru astfel de abuzuri direcționate către fotbaliști ar trebui „să le fie rușine”. Premierul a mai spus și că „toți membrii echipei au jucat ca niște eroi.”

Acesta este motivul pentru care îngenunchem”, a spus David Lammy, un membru al partidului Labour.

Îngenuncherea în semn de protest
„Taking the knee” (sau a îngenunchea) este un gest simbolic împotriva rasismului. Primul care a facut-o a fost fotbalistul american Colin Kaepernick în 2016, gest care a fost urmat de proteste în întreaga țară. Gestul a devenit un simbol al mișcării Black Lives Matter la scurt timp după. Echipele de fotbal care au participat la meciul de duminică au îngenuncheat, de asemenea, în semn de protest împotriva rasismului din industria fotbalului.


Alte declarații de susținere ale autorităților nu au fost întâmpinate cu entuziasm de fotbaliști. Ministrul Afacerilor Interne, Priti Patel s-a declarat neimpresionat în trecut de protestele antirasiste ale jucătorilor de fotbal, numindu-le simple „gesturi politice”. Patel a reacționat totuși puternic pe rețelele de socializare după meciul de duminică spunând că este „îngrozită” de abuzul direcționat împotriva fotbaliștilor.

Fotbalistul englez Tyrone Mings - care a fost o țintă a rasismului la meciul Anglia-Bulgaria din 2019 - a criticat mesajele contradictorii ale lui Priti Patel, spunând că nu se poate „preface” îngrozită când se întâmplă chiar lucrul despre care fotbaliștii au ridicat semnale de alarmă în trecut.

Patel a mai spus într-o declarație de pe rețele de socializare că un astfel de comportament „nu își are locul la noi în țară” iar ea susține eforturile forțelor de ordine în a-i „trage la răspundere” pe cei responsabili.

Rolul platformelor de socializare

Într-o scrisoare deschisă din luna februarie trimisă către directorii companiilor Twitter și Facebook, mai multe agenții din fotbalul englez au cerut rețelelor de socializare o supraveghere mai strictă astfel încât postările care incită la ură să nu mai poată trece neraportate.

Fluxul neîncetat de mesaje rasiste și discriminatorii se hrănește pe sine: cu cât este mai tolerat de Twitter, Facebook și Instagram, platforme cu miliarde de utilizatori, cu atât devine un comportament normal, acceptat”, spun reprezentanții mai multor agenții din fotbalul britanic.

Deși rasismul din lumea fotbalului este o problemă care persistă de zeci ani, rețelele de socializare au creat noi platforme pentru difuzarea unor mesaje pline de ură. Într-o analiză a peste 500 de postări ale suporterilor din lumea fotbalului, academicianul Jamie Cleland arată că „rețelele de socializare cum sunt forumurile de mesaje ale fanilor au permis gândurilor rasiste să înflorească online”.

Platformele de socializare cum sunt Facebook și Twitter au posibilitatea de a bloca sau de cenzura anumite conturi. Însă reacțiile la astfel de postări vin de obicei foarte lent sau deloc.

O problemă socială

„Epidemia” de rasism nu se limitează doar la Anglia ci este o criză cu care fotbalul european se confruntă de zeci de ani. Mai mulți jucători străini au suferit aceleași tipuri de abuzuri, printre care faimosul jucător Mario Balotelli, care a fost ținta mai multor abuzuri verbale din partea audiențelor care au scandat mesaje pline de ură, acuzându-l pe Balotelli că nu ar fi italian din cauza culorii pielii sale.

Lista jucătorilor care au fost ținta acestor atacuri este una lungă și îi include și pe Romelu Lukaku, Kevin Prince Boateng, Samuel Eto’o, Stephan Al Shaarawi și Kalidou Koulibaly.

Chiar dacă problema rasismului este foarte concentrată în fotbal, aceasta este de fapt o problemă care își are rădăcinile în societate iar atâta timp cât asociațiile din fotbal vor continua să permită atitudini rasiste din partea managerilor de club și a fanilor problema va persista.

Un exemplu este cel al lui Carlo Tavecchio, care a devenit președinte al Asociației Fotbalului din Italia contrar unei declarații din 2014 a acestuia în care a criticat numărul de jucători străini din cluburile sportive, făcând, de asemenea, o aluzie rasistă spunând că jucătorii ar fi „mâncători de banane”. Tavecchio a fost mai apoi suspendat de către UEFA pentru 6 luni.

Și Europa de Est se află pe harta abuzurilor rasiste împotriva fotbaliștilor. Meciul de calificare pentru Euro din 2019 între Bulgaria și Anglia a fost întrerupt de două ori ca urmare a scandărilor rasiste ale suporterilor echipei gazdă. Bulgaria a primit o amendă din partea UEFA în valoare de 75,000 de euro iar insultele suporterilor bulgari au fost criticate puternic și de ONG-ul Kick it Out.

Problema oxigenului medical, rezolvată de studenții din Kabul
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:10 0:00
XS
SM
MD
LG